Rezolvare subiectul 3 Bacalaureat-Model oficial 2021 real-Harap Alb

Rezolvare subiectul 3 Bacalaureat-real

Povestea lui Harap Alb

 

Eseul de la subiectul 3. O piatră de hotar, la fel de important ca un penalty când scorul e 0-0 acordat de sistemul var după ce arbitrul fluieră finalul. Există pe acest site un mic auxiliar de redactare, aici e.

https://eromana.ro/2020/10/subiectul-iii-realizarea-eseului-mic-auxiliar/

 

 

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi de construcție a unui personaj dintr-un basm cult studiat.

Particularitățile de construcție presupun caracterizarea personajului. Vă prezint o succintă rezolvare a subiectului 3. Da,da (succintă) e mai mult un ghidaj.

Ion Creangă se încrie în pleiada marilor clasici alături Eminescu, Caragiale și Slavici.  Pioneratul autorului humuleștean este  conturat asupra limbajul jovial regional, zugrăvirea unei lumi rurale într-o manieră clasicistă, scontarea în abisul conștiinței personajelor. De asemenea primul basm cult din literatura română se află sub pecetea lui Creangă.

Curentul literar în care basmul lui Creangă se încadrează este greu de stabilit. Basmele culte se dezvoltă sub egida fraților Grimm în Germania, iar abordarea basmelor ar conduce spre Romantism. Desigur că Vladimir Propp autorul Morfologiei basmului stabiliește o coordonată importantă temporală, basmul este printre primele manifestări literare ale lumii. Basmele culte ating potențialul optim undeva prin secolul xix. Creangă nu făurește un basm dominat de tendințele romantismului. Desigur că o incadrare totală a unui basm într-un curent literar este precipitată. Observând tendințele basmului, Creangă este un făuritor unei lumi reale expusă într-o formă fabuloasă. Curentul literar care domină nucleul basmului este realismul, deoarece personajele sunt tipologii.

Creangă utilizează o temă de circulație universală, călătoria. Încă din cele mai vechi timpuri omul a simțit nevoia de a călători, Viața în sine este o călătorie spre o dimensiune dominată de iz tainic. Protagonistul basmului efectuează o dublă călătorie, una interioară cu efecte de maturare, iar cealaltă este concretă.

Titlul este unul eponim, fixând o ipostază temporară pe care protagonistul o va îmbrătișa. Din punct de vedere stilistic este un oximoron traducându-se prin sclav alb.

Personajul central al basmului este un mezin care efectuează o călătorie cu scopul de a deveni împărat. Din punct de vedere social el are un statut princiar. Creangă modifică structura clasică a basmului, expozițiunea nu se mai află sub pecetea unui prejudiciu. Începutul este echilibrat, o scrisoare va fi cea care va genera desfășurarea acțiunii.

Pentru a deveni împărat este nevoie de o serie de trăsături morale. Mezinul este testat prima dată de sfânta Dumincă care îi cere milostenie. Prin fapta morală pe care mezinul o înfăptuiește dă dovadă că este eligibil cu datoria de împărat.

Fiind totuși mezin, dă dovadă de iresponsabilitate. O secvență importantă de caracterizare indirectă este reprezentată de momentul întâlnirii cu omul Spân. Deși tatăl mezinului îl sfătuiește să nu asculte de omul Spân, tânărul este naiv iar această faptă îl va costa propria libertate. Omul Spân este o persoană parșivă care reușește prin manipulare să obțină identitatea mezinului.

Tânărul este caracterizat și în mod direct de versișoarele sale care văd în el un caracter superior spânului, care se dădea drept mezinul, Si din ceasul acela, au inceput a vorbi intre ele (…) ca Harap-Alb, sluga lui, are o infatisare mult mai placuta… De asemenea naratorul conferă multe detalii despre mezin.

 

 

 

 

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *