Perspectiva narativă

 

 

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul următor:
În marțea aceea, bătrâna nu-l aștepta pe Urcan. Plecase de acasă de-abia de o săptămână. Trebuia
să meargă pe Valea Florilor, pe la Cojocna și prin părțile Clujului și apoi peste trei săptămâni să se întoarcă pe drumul Feleacului la Turda, de unde avea să-l aducă acasă Simion cu căruța.
„De ce o fi venind așa degrabă?” se întrebă femeia. Hm! Căscă lung, cu zgomot. Socotind că așa cum
vine el încet, șoltâc-șoltâc, mai este vreme până ajunge acasă, își adună întâi încet firul pe fus. Bătrânul era încă în deal, departe.
De câțiva ani, Urcănesii nu-i mai bătea inima când îl vedea întorcându-se, după o lipsă de săptămâni.
Mai căscă o dată, apoi împlântă fusul în furcă.
„Oare el e, ori numai seamănă?” Duse mâna streașină la ochi și se uită stăruitor în zarea drumului. Pe
alții nu i-ar fi cunoscut de la o zvârlitură, căci îmbătrânind nu mai vedea departe ca în tinerețe, dar pe Urcan îl recunoștea de cum se ivea în deal.
— El e dară. Cine să fie, vorbi ea singură. Ce-i, de vine atât de repede?
Se desprinsese cu greu de pe scaun, căci de ședere îndelungată o dureau oasele.

 

Perspectiva narativă expune unghiul din care sunt relatate evenimentele în cadrul unui text epic. În fragmentul extras din opera Înmormântarea lui Urcan, bătrânul, redactată de Pavel Dan se indentifică o perspectivă obiectivă, care vizează un narator heterodiegetic. Privind per ansamblu textul se observă omnisciența naratorului, care pătrunde în conștiința soției lui Urcan. Relatând la persoana a iii-a, naratorul expune evenimentele într-o notă sobră cu o focalizare externă. Fragmentul prezintă întoarcerea neașteptată a lui Urcan de la Cluj și modul în care soția sa receptează evenimentul.