Exercițiul 7 Evaluare Națională-Recapitulare sintaxa frazei

Exercițiul 7 din cadrul examenului de Evaluare Națională apelează la noțiuni din sfera sintaxei. Cerințele sunt diverse de la identificare raporturilor sintactice, la reperarea tipurilor de subordonate. Vom oferi câteva dintre cele mai pregnante tipuri de cerințe regăsite oferind și succinte repere teoretice. Prezentarea detaliată a acestui exercițiu se regăsește în ghidul pentru Evaluarea Națională:

 

 

 

Raport de coordonare. Coordonarea se poate realiza prin două metode. În primul rând ce înseamnă coordonare?  Presupune unirea propozițiilor de același fel.

Coordonarea poate fi realizată prin juxtapunere, adică prin, Marius si Andrei aleargă și reusesc a ajunge la gară.

joncțiune: conjuncții coordonatoare; disjunctive-fie, ori, sau

copulative: si, nici

adversative: dar, iar, însă

conclusive: așadar, deci

 

Suobordonarea:

Raportul de subordonare se stabilește între o propoziție principală și subordonata acesteia ( atributivă, completivă directă, indirectă, prepozițională, circumstanțială etc. ). Se realizează prin intermediul:

1.) conjuncțiilor subordonatoare- că, să, ca…să, dacă, de ( cu sensul de dacă ), deoarece, fiindcă, încât.

2.) pronume și adjectiv pronominal relativ- ce, cine, care, ceea ce

3.) pronume și adjectiv pronominal nehotărât – oricine, oricare, orice, oricui

4.) adverbe relative- cum, când, unde 

Completiva prepozițională:

Este subordonata care îndeplinește în frază rolul unui complement prepozițional. Întrebări: pentru cine? pentru ce? despre cine? despre ce? cu cine? cu ce? la ce?

Băiatul se mira / nu a reușit.

Completiva indirectă:

Propoziția subordonată completiva indirectă reprezintă o realizarea a complementului indirect la nivel de frază.

Răspunde la întrebarea cui?

Voi oferi sprijin/cui îl va cere.

Completiva directă
constituie, în frază, o realizare propozițională a complementului direct.
Răspunde la întrebările: pe cine?, ce?.

Știu/ că vei veni.

Atributiva:

Atributiva constituie, în frază, o realizare propozițională a atributului.
Răspunde la întrebările: care?, ce fel de?.

Scriitorii1/pe care i‑am citit2/ m‑au impresionat.1/;Propoziţia circumstanţială de cauză constituie în frază o realizare propoziţională a complementului circumstanţial de cauză.

Circumstanţiala de cauză determină:

  • Un verb: Am plecat acasă,¹ /fiindcă a început ²/să plouă.³/
  • O locuţiune verbală: A luat-o la goană,¹/ pentru că a fugit după el.²/
  • Un adjectiv: Rochia este frumoasă,¹/ deoarece are broderie.²/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *