Ion Agârbiceanu, Popa Man- Perspectiva narativă

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă în fragmentul de mai jos.

 

Părintele crezu că a isprăvit cu bine tot și se simțea mulțumit; i se păru chiar că nimic nu se întâmplase în
viața lui tihnită. Dar când ieși mai întâi pe uliță, i se păru ciudat că ochii trecătorilor se ațin după dânsul.

Nicicândpână acum oamenii nu se opriseră în drum să privească după el. Teleguțenii* vedeau ceea ce el nu vedea: popa Man îmbătrânise tare. Părea că-i ceva frânt în el; umbla aplecat de spate, ca și când ar duce o povară grea.

Când crezu că își poate începe viața lui obișnuită, popa Man simți o mare neîndemânare, o stângăcie ce-l
umplu de teamă. Nu cuteza însă să cerceteze de unde-i izvorăște acea neîndemânare. Ca într-o nețărmurită depărtare simțea răspunsul, deși nu cerceta.

Ion Agârbiceanu, Popa Man

 

Perspectiva narativă reprezintă modul în care naratorul se raportează la universul diegetic. În fragmentul suport, se identifică un narator de tip obiectiv. Evenimentele sunt redate într-o notă detașată, naratorul nefiind implicat afectiv. În centrul fragmentului se află Popa Man care este portretizat de narator. Personajul este descris dintr-o perspectivă care denotă capacitatea demiurgică a naratorului, acesta știe mai multe decât popa Man. Naratorul redă diegeza la persoana a iii-a. Prin rândurile expuse se prezintă tipul de perspectivă narativă regăsit în fragmentul suport.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.