Rezolvare simulare Evaluare Nationala 2022- Constanta

 

 

Citește cu atenție fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate:

 

 

Textul 1

 

Nu ningea. Lumina era tot cenușie, dar norii păreau mai depărtați, și orizontul – mai larg.

Își lăsaseră schiurile la Turing-Club, înfipte în zăpadă cu boturile în sus, și se urcaseră până în vârful muntelui.

,,Poate că se vede Brașovul”, spusese cineva.

Nu se vedea nimic. Postăvarul plutea singur peste un ocean de nori. Pădurile de brazi, care coborau pe versantul celălalt spre Timiș, se topeau după câteva sute de metri într-o negură albăstrie.

– Jos, sub noi, e valea Timișului. În față e Piatra Mare. La stânga e Brașovul. Nora arăta cu mâna, în ceață, lucruri pierdute, intrate în neant.

– Știi ce se întâmplă astă-seară la Brașov? întrebă ea deodată.

Răspunse tot ea râzând.

– Se cântă, la Biserica Neagră, Oratoriul de Crăciun.

– Suntem în 23? se miră Paul.

– Da.

Rămase câtăva vreme cu privirea ațintită spre Brașovul nevăzut de dincolo de ceață. Părea că măsoară distanțele.

– Ce zici? Ar fi o nebunie dacă am coborî astă-seară la Brașov?

– Poate nu e o nebunie, spuse Nora. Dar cu siguranță o îndrăzneală.

– E așa de greu?

– Prea greu nu. E lung.

– Și nu vrei să încercăm?

– Ba da, Paul. Dacă facem mai întâi o dimineață serioasă de antrenament.

El acceptă toate condițiile. După cursa lungă pe care o aveau de făcut, concertul de seară devenea o răsplată.(…)

Nora stătu pe gânduri. Se întreba dacă nu e o prea mare îndrăzneală.

– Intrăm în aventură, Paul?

– Intrăm.

Ea porni înainte în recunoaștere, strigând din când în când, ca să-l anunțe că drumul e liber, și că poate veni.

Bietul lui plug fu demontat de la punctul de plecare. Schiurile derapau întruna. Nu era chip să le adune, să le oprească.

 

Pe o distanță de câteva sute de metri, drumul șerpuia printre brazi, cu viraje scurte, neașteptate. Paul nu reuși să prindă niciun viraj în picioare. Pe toate le trecu aruncându-se în zăpadă, căzând, rostogolindu-se. Auzea la intervale regulate strigătul Norei și îi răspundea.

– Vii?

– Viu.

 

Venea într-adevăr, nu putea face altceva decât să vină. Uneori se agăța de un brad, de o piatră, dar schiurile îl trăgeau mai departe.

– A fost infernal, îi spuse Norei când o ajunse în sfârșit. Avea fruntea și obrajii zgâriați de zăpadă, răsuflarea tăiată de efort.

– A fost infernal, dar mergem mai departe, spuse tot el.(…)

Nu știa de câtă vreme ține cursa aceasta și nici cât va mai ține. Căzuse de mai multe ori, dar se ridicase imediat și pornise mai departe, simțind că dacă întârzie nu va mai avea curajul să se ridice.

O lumină de amurg înnorat se stigea fără strălucire. Brazii se învăluiau în pâcla lor de seară, ca într-un fum.

Nora striga ceva din față. Părea un strigăt de ajutor, dar nu-l auzea bine: parcă ar fi venit din mari depărtări.

Paul se aruncă spre dreapta și se lăsă târât câtva timp prin zăpadă. Se lovise la cot, la genunchi, dar, oricum, reușise să se oprească.

Se ridică amețit, clătinându-se pe schiuri.

– Ce s-a întâmplat?

Nora îi arătă printre brazi lumini apropiate.

– Am ajuns. Suntem la porțile Brașovului.

Mihail Sebastian, Accidentul

 

 

TEXTUL 2

Schiul, obiectul pe care îl asociem astăzi cu unul dintre cele mai îndrăgite sporturi de iarnă, are o istorie de peste 5000 de ani. Se presupune că inventarea schiului se datorează populației din zona Munților Altai, de la granița nordică a Mongoliei, regiune cu vârfuri de peste 4000 de metri, veșnic acoperite de zăpadă. De aici, schiul a fost împrumutat de locuitorii Siberiei, zonă din partea asiatică a Federației Ruse, care se întinde, în nord, de la Munții Altai, până la Oceanul Arctic, și până la Pacific, spre vest, apoi de locuitorii din țările scandinave și din America de Nord. Arheologii au descoperit în mlaștinile din nordul Suediei o placă de lemn, lungă de peste un metru și lată de 20 de centimetri, veche de aproximativ 4500 de ani (cea mai veche dintre cele descoperite până acum), care servea la deplasarea pe zăpadă, așa cum indică și desenele rupestre din provincia norvegiană Nordland, din Laponia (teritoriu de dincolo de Cercul Polar). Aceste schiuri rudimentare, inclusiv bățul care servea pentru înaintare, sunt păstrate, în prezent, la Muzeul schiului, din localitatea Vasterbotten (Suedia). Ulterior, au fost găsite și alte urme ale practicării schiatului, în aceste zone, aparținând unor perioade diferite, ceea ce indică utilizarea constantă a unui asemenea mijloc de deplasare, mai ales la vânătoare, pentru comerț și chiar în război.

Legendele spun că, în Norvegia, în secolul al XIII-lea, regele Haakon III, în timpul unui război civil, pentru a salva viața fiului său de numai optsprezece luni, moștenitor al tronului, l-a încredințat unor schiori, oameni simpli, fideli regelui, pentru a-l duce rapid într-un loc sigur (la Lillehammer). De o astfel de istorisire se leagă, în competițiile moderne (începând cu 1932), înființarea probei de schi fond, de 54 de kilometri, între Lillehammer (oraș norvegian unde, în 1994, s-au desfășurat Jocurile Olimpice de iarnă) și Rena, la care participanții trebuie să poarte în spate o greutate de minimum 3,5 kilograme.

În secolul al XVII-lea, un preot din Ravenna (Italia), care a petrecut doi ani in Laponia, neobișnuit cu clima nordică și cu obiceiurile oamenilor legate de viața aspră a ținuturilor înghețate, descrie, cu uimire, în însemnările sale, cum populația “samii” (din nordul Suediei, Norvegiei și Finlandei) utiliza niște planșete de lemn, înguste și lungi de doi metri, prevăzute la mijloc cu o curea, care se înfășura pe picior și pe partea din față a schiului. Bastonul de schi se termina cu un cerc din lemn, pentru a nu se afunda în zăpadă. Pentru urcuș, schiurile aveau aplicate pe partea care intra în contact cu zăpada, bucăți de blană de ren, cu perii întorși împotriva direcției firești de creștere (în răspăr), pentru ca placa să nu alunece. La coborâre, viteza era impresionantă, cele doua schiuri fiind ținute, pe cât posibil, în paralel și suficient de apropiate. Oprirea se făcea printr-un viraj brusc, la dreapta sau la stânga. În acest fel, se puteau străbate în jur de 50 de kilometri pe zi. Se foloseau și schiuri inegale, cel mai lung asigurând viteza de coborâre, iar cel mai scurt ajutând la diverse manevre.

 

 

Astăzi, în țările nordice, copiii învață să schieze de la trei-patru ani, fiind un sport foarte apreciat, pentru că dă corpului suplețe și agilitate, cultivând, în același timp, voința, curajul, atenția, prudența. Echipamentele de schi sunt din ce in ce mai sofisticate, din materiale rezistente, cu legături ușoare, cu unghiuri de torsiune bine calculate, cu tălpi netede sau cu solzi, cu bețe din aluminiu, fibră de carbon, vârf de oțel, fixe sau telescopice, cu mâner ergonomic. Până la urmă, cu echipament mai mult sau mai puțin pretențios, schiul cere puțină pasiune, antrenament și dorința de a te bucura de minunatele peisaje hibernale, atât de frumoase și în regiunile montane românești.

Schiul – o istorie de peste 5000 de ani https://destepti.ro/schiul-o-istorie-de-peste-5000-de-ani

 

A.

 

1. Transcrie, din textul 1, doi indici spațiali. 2 puncte

 

___________Indicii spațiali care se regăsesc în text sunt: Brașov, Piatra Mare.

__________________________________________________________________________________

 

_____________________________________________________________________________________________

 

_____________________________________________________________________________________________

 

 

 

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

 

Oratoriul de Crăciun se cântă:

1. la Turing- Club;
2. la Râșnov;
3. la Biserica Neagră din Brașov; X
4. la Bran.

 

Răspunsul corect:

 

 

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

Nora și Paul pleacă spre Brașov:

1. pe 23 decembrie; X
2. pe 25 decembrie;
3. pe 27 decembrie;
4. pe31 decembrie.

 

Răspunsul corect:

 

 

 

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Schiul a apărut:

1. în Siberia;
2. în țările scandinave;
3. în regiunea Munților Altai; X
4. în Suedia.

 

 

5. Notează ,,X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte:

 

Enunțul                                                                          Corect           Incorect

 

Nora îi propune lui Paul să se antreneze înainte de a pleca spre Brașov. Corect

 

Paul reușește să prindă toate virajele în picioare. Fals

 

Drumul șerpuiește printre brazi.                             Corect

 

În Suedia s-au descoperit schiuri vechi de 5000 de ani.   Fals

 

Înființarea probei de schi fond a fost inspirată de o legendă suedeză. Fals

 

 Bățul de schi are la capăt un cerc de lemn ca să nu se afunde în zăpadă.    Adevărat

 

 

 

 

6. Menționează, în două – trei enunțuri, două trăsături specifice textului epic prezente în fragmentul de mai jos:

 

„Nora stătu pe gânduri. Se întreba dacă nu e o prea mare îndrăzneală.

• Intrăm în aventură, Paul?
• Intrăm.

 

Ea porni înainte în recunoaștere, strigând din când în când, ca să-l anunțe că drumul e liber, și că poate veni.

 

Bietul lui plug fu demontat de la punctul de plecare. Schiurile derapau întruna. Nu era chip să le adune, să le oprească.Pe o distanță de câteva sute de metri, drumul șerpuia printre brazi, cu viraje scurte, neașteptate. Paul nu reuși să prindă niciun viraj în picioare. Pe toate le trecu aruncându-se în zăpadă, căzând, rostogolindu-se. Auzea la intervale regulate strigătul Norei și îi răspundea.

• Vii?

 

Venea într-adevăr, nu putea face altceva decât să vină. Uneori se agăța de un brad, de o piatră, dar schiurile îl trăgeau mai departe.”

 

_

Cele două trăsături specifice textului epic sunt: prezența naratorului și a personajelor. Instanța narativă este obiectivă, relatând la persoana a iii-a. Nora și Paul sunt personajele, care se aventurează într-o calătorie spre Brasov.

 

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, o temă comună celor două texte date, valorificând câte un element de     conținut.

 

Tema comună care se regăsește în cele două fragmente suport este a schiurilor. În fragmentul literar se prezintă un periplu cu schiurile la care participă Nora și Paul. Cei doi se aventurează spre Brasov pentru a lua parte la un concert. În fragmentul 2, fiind informativ, cititorul este pus în legătură cu apariția schiatului.

8. Crezi că sportul este important pentru dezvoltarea armonioasă a tinerilor? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2.

Sportul reprezintă o practică necesară pentru orice persoană, deoarece are efecte benefice asupra sănătății. Consider că un sport este important pentru depășirea limitelor și atingerea cunoașterii de sine. În textul 2 se observă că tinerii din țările nordice, învață de mici să schieze, tocmai pentru a își dezvolta anumite calități fizice.

9. Asociază fragmentul din Accidentul de Mihail Sebastian cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecaretext.

 

 

 

B.

 

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.					2 puncte
Sunt corect despărțite în silabe cuvintele:
a) o-cean, în-drăzn-ea-lă;
b) o-ce-an, îndr-ăz-neală;
c) oce-an, în-drăz-nea-lă;
d) o-cean, în-drăz-nea-lă.
Răspunsul corect:	D
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.					2 puncte
Toate cuvintele din seria următoare conțin diftongi:
a) mingea, mai, păreau;
b) mai, păreau, vedea;
c) vedea, mai, valea;
d) ea, ceață, nebunie.
Răspunsul corect:		C

 

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Cuvântul subliniat din secvența ,,Avea fruntea și obrajii zgâriați de zăpadă, răsuflarea tăiată de efort” s-a format prin:

1. derivare cu sufix;
2. conversiune;
3. compunere;
4. derivare cu prefix.

 

Răspunsul corect: 2

 

 

 

4. Rescrie secvența ,,Nora arătă cu mâna, în ceață, lucruri pierdute, intrate în neant”, înlocuind cuvântul ,,arată” cu un sinonim și cuvântul „pierdute” cu un antonim.

 

Nora indică cu mâna, în ceață lucruri găsite, intrate în neant.

 

5. Transformă construcția pasivă din fragmentul următor în construcție activă: „Bietul plug fu demontat de la punctul de plecare”.                                                                                                                                                puncte

 

Plugul este demontat de la plecare.

 

 

6. Indică valorile morfologice și funcțiile sintactice pe care le au cuvintele subliniate în fragmentul următor:

 

 

„Nu se vedea nimic. Postăvarul plutea singur peste un ocean de nori. Pădurile de brazi, care coborau pe versantul celălalt spre Timiș, se topeau după câteva sute de metri într-o negură albăstrie”.

Nimic- subiect exprimat prin pronume negativ

plutea-predicat exprimat prin verb

celălalt- atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal demonstrativ

 

 

 

 

7. Construiește un enunț despre sportul preferat care să fie alcătuit din două propoziții principale aflate în raport de coordonare  adversativă.

 

 

Imi place sportul, însă mi-e frică de accidentări.

 

 

 

8. Rescrie următorul enunț, corectând greșelile de orice natură. 6 puncte

 

Fregvent, colegii noștrii organizează escursii sau drumeții în zone montane, bucurându-se de frumusețile naturale și de aierul curat. Uneori, din cauză la vremea urâtă, rămân în corturi și povestesc întâmplări amuzante.

Frecvent colegii noștri organizează excursii sau drumeții în zone montane, bucurându-se de frumusețile naturale și de aerul curat. Uneori, din cauza vremii urâte, rămân în corturi și povestesc întâmplări amuzante.