Gib I. Mihăescu- Donna Alba- Perspectiva narativă

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.
Nu știu de ce nu-mi vine să plec, de ce mă încăpățânez să mă joc iar cu lumina înșelătoare de fosfor a
ceasornicului meu oblong*. Dar acum jocul nu izbutește să mă mai câștige ca Ia început. Ba se pare că i-am prins și secretul, dar n-am nicio satisfacție pentru asta. Aș dori să plec și totuși de la ușă mă întorc la
fereastră, privesc luminile orașului în negură și blocurile de zid într-atât cât intră în cercurile felinarelor. Pe urmă iar vreau să plec… Mă aplec, cu o îndrăzneală care mă înfioară abia după ce o săvârșesc, deasupra largii streșini a mansardei, să văd dacă la capătul ferestrelor este lumină; dar îmi amintesc la timp că prințul Preda își are dormitorul pe șirul odăilor Auricăi și Irmei, așa că e inutil să-mi exagerez curajul deasupra abisului mut și întunecat. În sfârșit…
Gib I. Mihăescu, Donna Alba

Perspectiva narativă reprezintă unghiul din care sunt relatate evenimentele. În fragmentul extras din romanul Donna Alba de Gib I. Mihăescu perspectiva narativă este subiectivă. Naratorul relatează evenimentele la persoana 1 având o focalizare internă. El se află într-o stare de incertitudine. Cititorul ia contact cu interogațiile retorice ale naratorului personaj care nu știe dacă să părăsească sau nu imobilul în care locuiește. Fiind narațiune subiectivă omnsiciența este inexistentă, iar abordarea de tip proustian conduce spre confesiune.