Adjectivul- Teorie

Adjectivul

 

 

Iată-ne cu un articol nou pe pagina voastră favorită! Veți avea bucuria sufletească de a lectura câte ceva despre o clasă morfologică care ne îmbogățește viața: Adjectivul. Bucuria descoperirii frumuseții existenței este marcată de adjectiv! Totuși, ce este el și cum îl putem recunoaște?

Adjectivul este o parte de vorbire flexibilă( adică își modifică forma) care arată o insușire a substantivului (în principiu). Deci îl recunoaștem că determină un substantiv.

O categorie despre care este necesar să discutăm este reprezentată de formele variabile ale adjectivului:

4 forme:- Asta înseamnă că adjectivul are formă pentru singular feminin-masculin, plural feminin-masculin (desigur în acord cu substantivul). Ia să dăm și un exemplu să fie treaba bună:

alb: spunem: alb, albă, albi, albe

3 forme: vișiniu- vișinie, iar plural avem doar vișinii-  pantalonii vișinii- caietele vișinii

2 forme: dulce-dulci- lapte dulce- prăjitură dulce- prăjituri dulci

o singură formă adică invariabil- cumsecade- băiat cumsecade, băieți cumsecade, fată cumsecade, fete cumsecade

 

Clasele adjectivului:

Adjective se împart în

calificative-exprimă o calitate/însușire= bun, curat, cohet

categorial sau relațional- exprimă subtipuri de obiecte și expune relații între substantivul regent și substantivul prezent în rădăcină: magazin sătesc, mașină regală

 

Gradele de comparație:

Dacă putem exprima o calitate o putem și compara (mai mereu). Treaba este simplă, desigur. Hai să vedem.

Un prim grad de comparație este pozitivul. Nu are legătură cu contextele actuale. Arată o calitate pe care nu o supunem deloc unor gradații. Să luăm exemplu: bun, rău, înalt.

Comparativul- Acum trecem la comparații. Dacă ne comparăm cu cineva și suntem superiori spunem că suntem mai deștepti, mai boșși de boșși. Deci primul este comparativ de superioritate. Desigur putem fi egali șu atunci spunem că suntem la fel de buni, de șmecheri. Deci comparativ de egalitate.

Ultimul comparativ este ala mai trist când suntem inferiori. Adică mai puțin bun, mai puțin inteligent. Deci comparativ de inferioritate.

 

Superlativul relativ: Aici discutăm despre un grad de intesitate mare

-Comparativ de superioritate: cel mai frumos

-comparativ de inferioritate: cel mai puțin frumos

Superlativ absolut care este și el:

de superioritate: foarte amabil

de inferioritate: foarte puțin amabil

Există si adjective care nu pot fi comparate:

maxim, minim
• suprem
• optim
• ultim
• asemenea
• complet
• general
• întreg
• gigantic
• uriaş
• perfect
• petrolifer
• unic
• principal
• veşnic
• uluitor
• nemaipomenit
• extraordinar
• oral
• unic
• desăvârşit
• fantastic,

 

Schimbarea valorii gramaticale.

Multe părți de vorbire pot deveni adjective prin conversiune:

Verb- Pentru a transforma verbul în adjectiv de obicei îl trecem la forma de participiu apoi  îl punem lângă substantiv. Să vedem exemplu:

Luăm verbul a răni- îl punem la participiu: rănit. Apoi îl punem pe lângă substantiv: băiat rănit

Foarte multe pronume care stau lângă substantiv devin adjective pronominale. Desigur, vom da ce este al Cezarului în alt articol. Articolul este o tratare superficială, dar necesară pentru a înțelege logic mecanismele de funcționare ale adjectivului.

 

Vă aștept pe:

https://www.facebook.com/voipromova

 

 

 

 

 

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *