A.
1.
Cuvântul „fanteziei” are sensul de imaginației, iar secvența „tot timpul” are senusl de mereu.
2.
Întâmplarea relatată de Mircea Micu se petrece vara.
3.
Geanta lui Marin Preda este ascunsă în camera lui Andrițoiu, deoarece „prețioasa comoară se află de-acum în camera lui”.
4.
Marin Preda este nervos și surprins deoarece, după ce își recuperează cheia, descoperă că geanta cu manuscrisul a dispărut, fapt care îl neliniștește profund, având în vedere valoarea acesteia.
5. (30–50 cuvinte)
Atitudinea lui Marin Preda față de Nicolae Ștefănescu este una de recunoștință sinceră și admirație, deoarece consideră că datorită lui a fost recuperat manuscrisul. Totuși, păstrează și o ușoară suspiciune, sugerată de bănuiala persistentă față de presupusul hoț.
B.
Consider că o farsă poate avea consecințe grave, chiar dacă este inițial percepută ca o simplă glumă.
În primul rând, farsa din textul lui Mircea Micu demonstrează că o acțiune aparent amuzantă poate provoca stres și neliniște. Marin Preda reacționează puternic la dispariția manuscrisului, devenind agitat și suspectând persoane nevinovate. Astfel, gluma prietenilor săi depășește limita divertismentului și produce o stare de tensiune reală.
În al doilea rând, în viața reală, farsele pot afecta relațiile dintre oameni. De exemplu, o glumă dusă prea departe poate genera neîncredere sau supărare, mai ales dacă implică lucruri importante pentru cineva. În unele situații, astfel de gesturi pot chiar deteriora prietenii sau pot duce la conflicte.
În concluzie, deși farsele pot avea un rol ludic, ele trebuie realizate cu măsură, deoarece pot avea consecințe negative asupra emoțiilor și relațiilor dintre oameni.
✅ SUBIECTUL II (min. 50 cuvinte)
În fragmentul dat, personajul Tecuță este caracterizat atât direct, cât și indirect.
Caracterizarea directă este realizată de narator, care îl numește „adevărat copil năzdrăvan”, evidențiind în mod explicit firea sa neastâmpărată. De asemenea, părinții contribuie indirect la conturarea portretului său, considerând că are „apucături militărești”.
Caracterizarea indirectă reiese din faptele personajului, precum spargerea geamurilor sau rănirea altor copii, ceea ce sugerează că este impulsiv, energic și lipsit de disciplină. Astfel, comportamentul său confirmă trăsăturile prezentate direct.