Rezolvare propunere test de antrenament-
Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Completează formularul pentru a primi modele rezolvate periodic.
1. Transcrie, din textul 1, doi termeni din câmpul lexical al fizionomiei.
Doi termeni regăsiți în textul suport, care aparțin câmpului lexical al fizionomiei sunt: înalt și slab.
2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
Cel care cunoaște cel mai bine regiunea este:
a. Ursu
b. Lucia
c. Petrăchescu X
d. Victor.
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Oamenii au locuit mai întâi lângă
a. munți
b. ape X
c. câmpii
d. păduri.
4 . Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Cireșarii lasă aparatul în grija:
a. vânătorului
b. nimănui X
c. lui Ursu
d. lui Tic.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Cireșarii sunt sinceri cu Petrăchescu. F
Pescarul era înalt și slab. F
Ursu nu era timid.F
Textul 2
Roata datează dinaintea bărcii. F
Oamenii știau să se apere ușor de animale.F
Cuvântul ,,apă” este mai vechi de 4000 de ani.A
6. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a lui Petrăchescu, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă:
,, ― Aha! pricepu vânătorul. Vreţi să vă ajut într-o excursie… Păi dacă-mi stă în putinţă, cu cea mai mare plăcere, pe cinstea mea… Arătaţi-mi un altul care cunoaşte mai bine decât mine regiunea!… Nu s-a născut încă, pe cinstea mea. Aţi nimerit exact unde trebuie, adică aţi bătut exact la uşa cea bună, pe cinstea mea… Şi cam ce vă doare?”.
O trăsătură a personajului Petrechescu, așa cum se remarcă din fragmentul suport este empatia. Această caracteristică este dedusă prin caracterizarea de tip indirect. Secvența justificatoare este: Vreţi să vă ajut într-o excursie… Păi dacă-mi stă în putinţă, cu cea mai mare plăcere.
7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
Un element de continut comun regăsit la nivelor ambelor texte este prezența bărcii. În primul text, tinerii sunt cuprinși de năzuința unei aventuri spre Lacul Păstrăvilor. Pentru a putea ajunge acolo au nevoie de o barcă. Singurul mod de a o obține era acela de a o împrumuta de la Petrechescu, acesta nefiind convins de tinerii aventurieri. Textul 2 prezintă importanța bărcii de a lungul istoriei. Omul a utilizat acest vehicul pentru a putea să se deplaseze în preajma apelor pentru a obține hrană, dar și pentru a ajunge lângă locuințele lor de tip lascustră, construite pentru a fi protejati de furia animalelor.
8. Crezi că excursiile sunt importante pentru dezvoltarea adolescenților? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1 și experiența personală sau culturală.
Excursia reprezintă vizitarea unui loc necunoscut cu scopul explorării, dar și a deconectării temporare de viața cotiadiană. Consider că o excursie este importantă pentru dezvoltarea adolscenților întrucât aceștia se pot reconecta cu natura, pot cunoaște informații noi despre o anumiță țară și totodată pot interacționa cu ceilalți.
În primul rând, excursiile pot fi de mai multe feluri, cu școala, neorganizate, de cercetare. A explora locuri noi dezvoltă spiritul tânărului și îi oferă acces la cunoaștere. În fragmentul suport, Cireșarii vor să se aventureze spre Lacul Păstrăvilor, Ei știau că este o regiune unde omul nu obișnuiește să se avânte și astfel ei sunt alimentați de curiozitatea de a descoperi locuri frumoase. Pentru tinerii din fragment, fiecare zi era o aventură.
Din punctul meu de vedere excursia este o cale de a uita pentru câteva zile de stresul cotidian și de a socializa față în față.
9.Asociază fragmentul din „Cireșarii” de Constantin Chiriță cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
O valoare regăsită în fragmentul extras din Cireșarii de Constantin Chiriță este spiritul de aventură. Tinerii sunt însetați de a explora locuri noi. Ei vor să obțină o barcă pentru a pleca spre apă cu scopul de a ajunge pe insule puțin explorate de oameni. Un alt text, care păstrează aceeași valoare comună este reprezentat de basmul cult Povestea lui Harap-Alb, redactat de Ion Creangă. Protagonistul se aventurează într-o călătorie spre teritoriul unchiului său, Împăratul Verde. Drumul personajului este presărat cu multe obstacole întrucât este păcălit de către Omul Spân care prin mijloace necurate îi fură identitatea protagonistului.
B
1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
În secvența „Eu nu am obiceiul să vorbesc în vânt, pe cinstea mea.”, există:
a. patru diftongi.
b. un triftong, trei diftongi și un hiat.
c. un triftong și trei diftongi. X
d. patru diftongi și un hiat.
2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
S-au format prin derivare amble cuvinte din seria:
a. ,,îndepărtare”, ,,anotimpuri”.
b. ,,neputincios”, ,,pământesc”. X
c. ,,îndepărtat ”, ,,trecutul”.
d. ,,resimțită”, ,,apelor”.
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Sinonimele cuvintelor subliniate în secvența: „Individul care înainta cu paşi neverosimil de lungi, înalt şi deşirat şi slab ca o prăjină […] nu era altul decât Petrăchescu, posesorul bărcii de cauciuc.” sunt, în
ordine:
a. adevărat, slab.
b. necrezut, dezlânat.
c. incredibil, dezordonat.
d. necredibil, lung. x
4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Cuvintele subliniate în secvența
„Individul care înainta cu paşi neverosimil de lungi, înalt şi deşirat şi slab ca o prăjină, cu o pălărioară verde ca un coif de hârtie, care purta o pană de cocoş chiar în vârful ţuguiului, cu puşca pe umăr, cu cizme lucitoare strânse pe gambe, nu era altul decât Petrăchescu, posesorul bărcii de cauciuc.” sunt utilizate, în ordine, cu:
a. sens propriu, sens propriu.
b. sens figurat, sens figurat.
c. sens propriu, sens figurat.
d. sens figurat, sens propriu. X
5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe aflate la timpuri diferite ale modului indicativ, pe care le vei preciza:
,, ― Aha! pricepu vânătorul. Vreţi să vă ajut într-o excursie… Păi dacă-mi stă în putinţă, cu cea mai mare plăcere, pe cinstea mea… Arătaţi-mi un altul care cunoaşte mai bine decât mine regiunea!… Nu s-a născut încă, pe cinstea mea. Aţi nimerit exact unde trebuie, adică aţi bătut exact lauşa cea bună, pe cinstea mea… Şi cam ce vă doare?.” 6 puncte
Vreți-prezent
s-a născut-perfect compus
pricepu-perfect simplu
6. Alcătuiește un enunț interogativ, în care substantivul comun ,,barcă” să fie în cazul genitiv (1) și un enunț imperativ, în care substantivul comun „apă” să aibă funcția sintactică de complement prepozițional.
Ai verificat pânzele bărcii?
Îmvață despre apă!
7. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând raportul dintre acestea: ,
,Cireşarii se uitară unii la alţii întristaţi, dar dezolarea nu-i paraliza pentru multă vreme.
,Cireşarii se uitară unii la alţii întristaţi,/ dar dezolarea nu-i paraliza pentru multă vreme.
Raportul este de coordonare prin intermediul conjuncției adversative dar.
8. Rescrie textul următor, corectând greșelile de orice natură.
Un acident de automobile schimbă totul. Prizonieră într-un corset de gips, Ruthie învață mai întâi să se cunoască și să facă față neputinții. Din fericire, ajutată de familie și de prietenii care se perindă prin camera ei, aducându-i daruri frumoase și povești de viață, Ruth se simte mai puțin singură, mai puțin abandonată și găsește forța de ași vindeca trupul și sufletul[..]
Un accident de automobile schimbă totul. Prizonieră într-un corset de ghips, Ruthie învață mai întâi să se cunoască și să facă față neputinței. Din fericire, ajutată de familie și de prietenii care se perindă prin camera ei, aducându-i
daruri frumoase și povești de viață, Ruth se simte mai puțin singură, mai puțin abandonată și găsește
forța de a-și vindeca trupul și sufletul..
