Mini cursul gratuit pentru examenul de Bacalaureat.

Acesta este un conținut oferit gratuit, care prezintă o suită de direcții de rezolvare a subiectelor de la Bacalaureat.

Pentru aprofundare am pregătit un super curs menit să te învețe toată materia de la 0.

Detalii aici:

https://payhip.com/b/31EhI

www.eromana.ro

Mini cursul gratuit pentru examenul de Bacalaureat.

Acesta este un conținut oferit gratuit, care prezintă o suită de direcții de rezolvare a subiectelor de la Bacalaureat.

Pentru aprofundare am pregătit un super curs menit să te învețe toată materia de la 0.

Detalii aici:

https://payhip.com/b/31EhI

www.eromana.ro

Pentru început să discutăm despre structura examenului, apoi voi încărca și programa să vedem exact despre ce este vorba. Totodată voi expune și un model, pentru a contura cele aplicate. Voi oferi și câteva șabloane pentru subiectul 2.

Subiectul 1- Acesta este alcătuit din două părți. În prima parte elevi au ca suport un fragment de natură nonliterara. Nefiind literar, nu va implica multă dificultate, el nu va avea mai multe chei de interpretare. Desigur, pot fi mai multe răspunsuri corecte, formulările de rezolvare pot varia. Limba și literatura română nu este o știință exactă. Prima parte este compusă din 5 cerințe. Imediat o să vedem concret pe baza unui subiect, care sunt acestea.

Partea B- De cele mai multe ori această cerință este considerată dificilă. Ea presupune redactarea unui text argumentativ. Argumentarea este capacitatea unei persoane de a își valida punctul de vedere prin exemple concrete. Vom acorda atenția cuvenită acestei cerințe puțin mai târziu.

Subiectul 2- Această cerință apelează la anumite noțiuni teoretice, pe care elevul trebuie să le valorifice. Scopul acestei cerințe este de a apela la competența de analiză literară. Elevul are interpretat un fragment aplicând un anumit filtru de interpretare. Vom discuta mai multe în paragraful dedicat subiectul 2.

Subiectul 3- Acest subiect face apel la capacitatea unui elev de a supune analizei un text studiat la școală, care să aparțină unui autor sau perioadei canonice. Vom vedea în paragraful corespunzător și lista de autori canonici.

Să începem, așadar cu subiectul 1.

Observăm 5 cerințe, fiecare având la bază un verb. Indică, menționează, precizează, explică, prezintă, sunt verbele care alcătuiesc cele 5 cerințe, mare atenție la ele.

Prima cerință necesită indicarea sensului din text a unei secvențe.Este important de știut că secvența este rodul unui context. Prima oară, este necesar să identificăm în fragment secvența. Sunt mulți elevi, care confundă sensul secvenței cu relația de sinonimie. În fragmentul suport, secvența este au stat sub semnul. Observăm unde se află în fragment.

Relațiile de prietenie au stat sub semnul, adică s-au desfășurat, s-au manifestat.

Răspunsul pe care îl putem formula aici este: Sensul din text al secvenței date este s-au manifestat.

Cerința 2- Verbul care stă la baza cerinței 2, aça cum afirmam mai devreme este menționează. Această cerință nu implică un grad sporit de dificultate, atenția este factorul cel mai important. Aici răspunsul este unul concret. În cerința, care alcătuiește fragmentul nostru suport trebuie să menționăm două trăsături ale lui Nicolae Manolescu. Totodată observăm că ne este indicat și paragraful care trebuie valorificat.

Prin lectura paragrafului, se observă că Manolescu era inteligent, avea o minte clară.

Răspunsul care se poate oferi este:

Două trăsături ale lui Nicolae Manolescu așa cum se desprind din fragmentul suport sunt: inteligența și limpezimea mentală.

Cerința 3: Ea are la bază verbul precizează. Diferența dintre această cerință și numărul 2 nu este foarte mare. În cadrul acestei cerințe răspunsul se justifică prin furnizarea secvenței, care ne ajută să oferim răspunsul. Atenție!! Este singura cerință, care impune obligativitatea citării unei secvențe din fragment. Pentru a identifica răspunsul căutăm în fragment cuvântul cheie: colegialitate. Observăm că autorul aduce în discuție colegialitatea de tip francez, care contura o anumită atitudine rece, formală. Răspunsul pe care îl putem oferi este:

Tipul de colegialitatea predominant în tinerețea autorului , așa cum reiese din fragmentul suport, este cea franceză. Secvența care justifică răspunsul este: predominant era modelul francez de politețe.

Cerința 4- Având la bază verbul a explica, ea presupune pătrunderea în detalii. Cerința noastră cere să oferim motivul pentru care Manolescu nu se întâlnește des cu autorul textului. Prima oară să identificăm paragraful care atestă acest aspect.

Se observă că cei doi aveau o prietenie bazată pe afinități culturale. Nu era o prietenie foarte intimă afectiv, trainică, fapt care nu-i determină să își dorească să se întâlnească foarte des.

Un model de răspuns poate fi:

Autorul nu se întâlnește foarte des cu Manolescu deoarece fiecare avea alte priorități amicale. Prietenia dintre cei doi este una generată de pasiunea pentru literatură, fapt care nu implică dorința de întâlniri dese.

Cerința 5- Verbul a prezenta vine la pachet cu un cuantum de cuvinte plasat între 30 și 50. În cazul în care scriem prea puțin sau prea mult vom pierde punctul pentru redactare. Această cerință de multe ori valorifică tot fragmentul. În cazul cerinței noastre, trebuie să urmărim modul în care evoluează prietenia dintre cei doi. Paragraful trei este acela care trebuie valorificat. Obervăm o prietenie, care evoluează treptat. Între ei niciodată nu s-a format o legătură profundă, care să fie bazată pe aspecte confesive, punctul de legătură între cei doi a avut constituit din schimbul de idei.

Un răspuns pe care îl putem oferi este:

Prietenia dintre Nicolae Manolescu și autor a evoluat treptat. Un prim aspect,care a întărit prietenia dintre ei,a fost renunțarea la adresări cordiale. Între ei nu s-a format niciodată o legătură afectivă de natură confesivă. Ideile erau cele care conturau legătura dintre cei doi.

Partea B-Presupune redactarea unui text argumentativ-Acesta necesită atât raportarea la textul suport cât și la experiența culturală, personală

Subiectul 2–Verificând toate subiectele oficiale, aici am identificat 4 cerințe. Atenție, o cerința a fost regăsită doar în câteva teste de antrenament, ea nefiind regăsit niciodată într-un subiect din vară sau toamnă, este vorba despre caracterizarea personajului.

Celelalte trei cerințe regăsite sunt: Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice

Perspectiva narativă

Indicațiile scenice

Subiectul 3:

Autorii canonici

• Mihai Eminescu – Luceafărul și Floare albastră

• Ion Creangă – Povestea lui Harap-Alb

• Ion Luca Caragiale – O scrisoare pierdută

• Ioan Slavici – Moara cu noroc

• George Bacovia – Plumb și Lacustră

• Mircea Eliade – Maitreyi

• Lucian Blaga – Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

• Tudor Arghezi – Testament și Flori de Mucigai

• Ion Barbu – Ryga Crypto și lapona Enigel

• Mihail Sadoveanu – Hanu Ancuței și Baltagul

• Liviu Rebreanu – Ion și Pădurea Spânzuraților

• Camil Petrescu – Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război și Patul lui Procust

• George Călinescu – Enigma Otiliei

• Ion Pillat – Aci sosi pe vremuri

• Nichita Stănescu – Leoaica tânără, iubirea… și În dulcele stil clasic

• Marin Sorescu – Iona

• Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Alexandru Lăpușneanu și Eugen Lovinescu