Așa cum am precizat, vom continua seria de teste de antrenament propuse de către eromână.ro. Acest demers l-am început în luna septembrie și am realizat 7 teste de antrenament. Aceste teste sunt realizate în conformitate cu programa și gradul de dificultate specific examenului de Bacalaureat.
Nu uită că poti recapitula toate operele pentru subiectul 3 în cadrul unor live-uri speciale dedicate membrilor. Accesează aici fila de membri de pe youtube:
https://www.youtube.com/channel/UCmN5dZr6vLSl99AAJWlR1jg/join
Testul de antrenament numarul 8 poate fi accesat în format pdf:
https://drive.google.com/file/d/18VOPIcd6xUbifY8IUl8gZ3Rx-R6rGWSg/view?usp=share_link
Examenul de bacalaureat naţional 2023
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Testul 8
∙ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
∙ Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citește următorul fragment:
– Vă amintiți care au fost cărțile copilăriei dumneavoastră? Ce vă recomandau tatăl și mama, învățătoarea să citiți? Exista un canon al literaturii pentru copii din acea vreme?
– Eram un cititor de reviste. Apărea „Universul copiilor” cu benzile sale desenate. Director era un personaj cunoscut al lumii literare, Nicolae Batzaria, zis și Moș Nae, creatorul lui Haplea și al coanei Frosa, printre alți eroi. Alte povești priveau o familie de șobolani, Roade-Mult… și mai câte. O altă lectură era „Ziarul Științelor și Călătoriilor” în care am aflat mai întâi și mai întâi despre perspectiva zborurilor cosmice și a televiziunii. La tutungeria din fața casei veneau fascicolele săptămânale ale „Aventurilor submarinului Dox” și poveștile despre indieni, „Winnetou” ale lui Karl May. Curând, mai mult îndemnat de acasă, am trecut la clasici, mai ales la „Poveștile” lui Ion Creangă, artist fără pereche pe care nu l-am părăsit niciodată. Literatura străină mi s-a prezentat prin „Pinocchio”, povestea unei marionete de lemn care învie ca ștrengar mincinos și cam siroposul Cuore de Edmondo de Amicis, recomandată și citită în cheie belicos-naționalistă. Bineînțeles că eram covârșiți la școală cu tot felul de imnuri și poeme despre Mareșalul Dezrobitor care „despicase istoria în două”. Nu mai știu cine mi-a pus în mână „Moby Dick” de H. Melville și cu această carte cam grea a început relația mea, care nu s-a mai oprit, cu marea literatură a lumii. Odată, la 30 Băieți, în frumoasa școală primară de pe Kiseleff, operă a arhitectului Ion Mincu, am pregătit cu doamna Eftimie o punere în scenă, în versuri, a Nașterii Domnului în care jucam rolul unuia dintre cei trei crai de la Răsărit.
În ultima perioadă am lucrat mai mult cu adolescența: o perioadă dificilă. Privind în urmă, mi-am dat seama că de la o generație la alta s-au tot schimbat multe. Fiecare generație, chiar dacă adolescența are elemente universale ce țin de vârstă, are niște pattern-uri, niște mode, tendințe care o definesc. În adolescența dumneavoastră care erau muzica și cărțile care vă defineau: ce citeați și ascultați în anii 50? Cum vă petreceați timpul?
– În 1948, Cortina de fier a separat Europa în două. România a fost proclamată republică populară. Arestările au început să curgă, la sate și în orașe. Era o procedură stereotipă și macabră. Arestările se făceau noaptea cu o mașină militară. Apăruse o poezioară: „Jeepul e-o mașină mică/Ziua te calcă, noaptea te ridică”. Mai era și vorba aceea: „Pentru nimic nu te condamnă niciodată la mai mult de 6 ani”. Deci trăiam în frică și căutam să fim prudenți. Eram un grup de prieteni care ne refugiasem în cultură, ca să folosesc un termen care a avut, mult mai târziu, succes. În tot răul e și bine: ne-am pus pe ascultat muzică clasică și am sorbit literatura lumii. Petreceam seri lungi la câte unul din noi sau într-o „tavernă mohorâtă”. Discuțiile erau pasionate. În ce privește muzica, instrucția noastră se făcea cu precumpănire la concertele Filarmonicii de la Ateneu. Dintre dirijori, îl adoram pe Constantin Silvestri, îl stimam pe George Georgescu. Când s-a „dat drumul” la Wagner (interzis fiindcă îi plăcuse și lui Hitler) a fost un delir la Ateneu. Dar a fost și contestație. Vorbesc de Miron Chiraleu (student la teatru), condamnat la ani grei de temniță fiindcă răspândise manifeste (și-a pus capăt zilelor, cu șase luni înainte de ieșirea prevăzută de la Aiud).
Ion Vianu-Interviu
- Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
| 1 | Indică sensul secvenței mi-am dat seama. | 6 puncte |
| 2 | Menționează numele cărții care l-a conectat pe autor cu marea literatură a lumii. | 6 puncte |
| 3 | Precizează numele autorului considerat fără pereche de Ion Vianu, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. | 6 puncte |
| 4 | Explică motivul pentru care Ion Vianu consideră că în tot răul există și un bine. | 6 puncte |
| 5 | Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a autorului. | 6 puncte |
- B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă cultura este o cale de evadare în momentele grele ale vieții, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul Ion Vianu -Interviu, cât și la experiența personală sau culturală.
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Saruta-mi ochii grei de-atâta plâns,
Doar sarutarea ta ar fi în stare
Să stinga focul rău ce i-a cuprins,
Să-i umple de iubire si de soare.
Saruta-mi gura, buzele-nclestate
Ce vorba si surâsul si-au pierdut.
Iti vor zambi din nou inseninate
Si-ndragostite ca si la-nceput.
Saruta-mi fruntea, gândurile rele
Si toate indoielile-or să moara,
In loc vor naste visurile mele
De viata noua si de primavara.
|
Magda Isanos-Sărută-mă |
Notă:
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; redactare punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text narativ studiat, aparținând lui Marin Preda
Notă :
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus