Dinu fusese ales de G. Călinescu printre asistenții săi la Catedra de Istorie a literaturii române moderne, unde a funcționat în anii 1945-1946 și 1946-1947. În vara anului 1947, el și-a dat doctoratul cu două subiecte sugerate de profesor. Primul, Contribuțiuni la biografia lui Ion Pillat, îl interesa îndeosebi pe G. Călinescu, deoarece Dinu aducea amănunte inedite din viața tatălui. În biografia scrisă de Dinu după moartea acestuia, dragostea pentru părinte este trecută prin filtrul lucidității și obiectivării. Selectarea cu sobrietate a detaliilor construia – cu o discretă
sensibilitate – un personaj a cărui viață fusese dedicată în întregime poeziei. A doua lucrare, Romanul de senzație în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fusese impusă de G. Călinescu cu o ascunsă și genială malițiozitate, căci își dăduse seama de atracția asistentului său pentru senzațional. Dinu intră în labirintul terifiant al romanului de senzații și al celui haiducesc, descifrându-i cu claritate și humor coordonatele și evidențiindui, în spirit științific, valoarea îndoielnică în ansamblul literaturii române.
Dinu îl admira pe G. Călinescu nu atât pentru erudiție, cât pentru asociațiile neprevăzute, uneori
extravagante, pline de pasiune și pitoresc, care împrăștiau praful de pe operele literare devenite clasice. Era mai ales derutat, dar și fascinat, de capriciile firii lui pline de contraste, de generozitatea, dar și de atitudinile lui ambigue.
Pentru Dinu, G. Călinescu era un caz insolit și a preferat mai degrabă să-i descrie cu duioșie pitorescul ființei sale singuratice, plină de complexe secrete. La cursurile lui G. Călinescu, era o afluență nemaipomenită. Din cauza înghesuielii, studente leșinau. Pentru a înțelege afirmațiile maestrului care o asemuia pe Coana Zoițica cu Domina buona – asimilată deci prototipului femeii idealizate în Renaștere – și pentru a profera că Domnul Goe are virtualități
experimentale faustiene, pentru a înțelege de ce Zița poate fi comparată cu Emma Bovary și de ce personaje ale lui Caragiale pot fi plimbate atât în lumea lui Balzac, cât și în societatea lui Proust, trebuia o vastă cultură, cât și o elasticitate de gândire lipsită de prejudecăți. Studenții erau ahtiați după dizertațiile lui G. Călinescu,dar ei nu le înțelegeau întotdeauna și nu reușeau să le comenteze în lucrările lor, pe care Dinu le citea cu perplexitate.
Din acei ani datează prietenia lui Dinu cu Theodor Enescu și Remus Niculescu, studenți amândoi, mistuiți de setea de a cunoaște, stăpâniți de pietatea pentru artă și cultură în genere. Pe vremea aceea, G. Călinescu mergea pe jos la Universitate, pornind de la locuința sa din str. Dr. Vlădescu, străbătând Șoseaua Ștefan cel Mare, str. Polonă și apoi Bulevardul Brătianu. Îl vedeam pășind grăbit, preocupat și smucindu-și din când în când gâtul într-o parte.
Avea trupul scund, gros, înveșmântat în haine lipsite de orice eleganță. O pălărie trasă pe ochi îi ascundea profilul impunător, de medalie. Dinu îmi spunea cu emoție: „Uite-l pe Călinescu”.
Cornelia Pillat, Ofrande-memorii
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul
dat.
1. Indică sensul secvenței își dăduse seama. 6 puncte
2. Menționează două personaje din literatura română la care face referire G. Călinescu în cursurile sale, utilizând informațiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizează o reacție a studenților la audierea cursurilor lui G. Călinescu, justificându-ți răspunsul cu o secvență din text. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care G. Călinescu îi sugerează lui Dinu Pillat, în vederea susținerii doctoratului, lucrarea cu titlul Contribuțiuni la biografia lui Ion Pillat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui G. Călinescu, așa cum reiese din textul dat
Rezolvare:
- Sensul secveței își dăduse seama este de a conștientiza, a deduce.
- Două personaje din literatura română la care face referire George Călinescu sunt: Coana Zoițica și Domnul Goe.
- O reacție a studenților la audierea cursurilor lui Călinescu era fascinația. Secvența care justifică răspunsul este : Studenții erau ahtiați după dizertațiile lui G. Călinescu,
- George Călinescu îi sugerează lui Dinu Pilalt să își susțină doctoratul despre Ion Pillat întrucat studentul era fiul poetului și putea oferi informații inedite pe care să le analizeze printr-un filtru obiectiv.
- O trăsătura a lui George Călinescu o reprezintă erudiția. Acesta era pasionat de literatura și avea capacitatea de a conferi personajelor literare române asocieri inedite. Această trăsătura de caracter generează un mare interes din partea studenților care sunt prezenți în număr mare în amfiteatru.