.. Timp de zece luni pe an, cu ușa în permanență deschisă pentru oricine aducea la el un manuscris, E. Lovinescu era literalmente asaltat de cei care socoteau că au de spus ceva hârtiei și prin ea lumii. Erau foarte mulți cei care credeau că drumul spre glorie și nemurire trece prin biroul „maestrului”, birou care timp de aproape treizeci de ani a fost „laboratorul” cercului literar „Sburătorul”, înființat și condus de marele critic. La ușa acestui „laborator” au bătut în decurs de mai bine de douăzeci și cinci de ani – și întotdeauna li s-a deschis – mii și mii, de toate vârstele și de toate profesiunile, care aduceau cu ei unii pulberea de aur a visărilor, iar alții cenușa lor… Cifrele unei statistici – dacă s-ar putea face – a tuturor celor care au trecut pe aici, ca ale miilor de pagini citite sau ascultate de amfitrion – ar fi impresionante. Din acest punct de vedere, într-o perioadă în care mai domnea în critica noastră spiritul academic, sacerdotal, al lui Titu Maiorescu, E. Lovinescu a fost criticul cel mai accesibil, mai apropiat, mai popular. Bunăvoința cu care primea pe oricine venea cu un manuscris, atenția și răbdarea cu care asculta lectura, la care se adăugau și interes și dragoste atunci când își dădea seama că în fața lui, de cealaltă partea biroului, se afla unul dintre cei chemați, erau fără margini. Ele aureolează în eternitate chipul său de mare om și mare cărturar… Strădania lui a fost răsplătită. A cernut cu sita lui de critic multă cenușă, dar în această sită a rămas și mult aur… Spun asta, gândindu-mă că prin „laboratorul” cercului „Sburătorul” au trecut scriitori care sunt astăzi figuri din cele mai proieminente ale istoriei noastre literare: Liviu Rebreanu, Ion Barbu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat Bengescu, G. Călinescu, Victor Eftimiu, G. Brăescu, F. Aderca, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și mulți alții din generațiile mai tinere… Mihail Șerban, E. Lovinescu, în Amintiri
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței fără margini. 6 puncte
2. Menționează numele a doi dintre prozatorii se ce regăsesc în lista scriitorilor care au avut legături cu „Sburătorul”și, implicit, cu E. Lovinescu. 6 puncte
3. Precizează locul unde se afla laboratorul cercului literar „Sburătorul”, justificând răspunsul formulat cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care E. Lovinescu este considerat criticul cel mai accesibil, mai apropiat, mai popular.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea E. Lovinescu față de cei care îi aduceau manuscrise.
Rezolvare:
- Sensul din text, marchează bucuria nemărginită a lui E. Lovinescu în momentul în care întâlnește scriitori cu talent.
- Doi prozatori care aveau legătura cu cenaclul Sburătorul sunt: Camil Petrescu și Liviu Rebreanu.
- Laboratorul cercului literar Sburătorul se afla în biroul lui Eugen Lovinescu. Secvența care justifică răspunsul este: birou care timp de aproape treizeci de ani a fost „laboratorul” cercului literar
- Eugen Lovinescu este considerat criticul cel mai accesibil întrucât era foarte binevoitor. El avea mereu ușa biroului deschisă și lectura textele potențialilor scriitori fiind extrem de fericit când descoperea cate o nestemată.
- Eugen Lovinescu avea o atitudine de amabilitate pentru cei care îi aduceau manuscrise. El citea cu atenție toate textele și mereu încerca să primească pe fiecare doritor care dorea obținerea părerii marelui critic literar.