O altă întrebare se așterne peste mințile noastre curioase. Cum este corect? l-ai sau lai. La o primă cugetare am putea crede că singura variantă corectă este l-ai. Gândindu-ne puțin la tezaurul nostru popular ne amintim de miorița laie, bucălaie, sau de prințese cu părul lai.
LAI, LÁIE, lăi, adj. (Pop.) Negru sau negru amestecat cu alb. ◊ Expr. Că e laie, că-i bălaie sau ba e laie, ba-i bălaie = ba una, ba alta; așa și pe dincolo. Ori laie, ori bălaie = ori una, ori alta; alege! Nici laie, nici bălaie = nici așa, nici așa. – Cf. alb. laja.
Acum că am stabilit că există înregistrat în dicționar substantivul lai, să vedem când utilizăm cratima și scriem l-ai.
Știm din școala gimnazială că utilizăm cratima pentru a delimita două valori morfologice diferite atunci când pronunțăm rapid cuvântul. Cratima este utilizată strict în scris.
Să luăm un exemplu: L-ai văzut? L-ai dus? Observăm că acel l se referă la el și este un pronume în cazul acuzativ, iar ai văzut este verb la perfect compus.
Corect: l-ai adus, văzut ( pe el)
Corect: păr lai (alb, alb amestecat cu negru)