Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice
Încă o zi cu tine, o zi de fericire,
În dulcele extazuri ce simț când te privesc:
Încă un ceas… un zâmbet… Adânca mea iubire
Izvoarele nădejdei mai mult nu o hrănesc.
Și soarele mai palid din zi în zi îmi pare,
Și coardele vieței în pieptu-mi obosit
Se rup! Nici tinerețea, nici scumpa-ți sărutare,
Nu pot ele să schimbe ce soarta a voit.
Întorc acum asupră-ți privirea-mi dureroasă,
Ca cel din urmă-adio la tot ce am pierdut:
Din ceața veșniciei, stea blândă, luminoasă,
Te văd lucind departe, departe în trecut. […]
Grigore Alexandrescu, Încă o zi (fragment)
Ideea poetică reprezintă mesajul central al textului, iar mijloacele artistice înglobează totalitatea de elemente menite să contureze ideea poetică. În fragmentul extras din textul liric intitulat Încă o zi, redactat de către poetul Grigore Alecsandrescu se identifică raportul dintre iubire și implacabila curgere a nemilosului Cronos. Sentimentul pur afectiv care îl incearcă pe eul liric nu are puterea de a il sustrage de la efectele trecerii timpului. Eul liric se regăsește in ipostază contemplativă, fiind conștient că nu exista nimic etern în existență. Prin intermediul epitetului pieptu-mi obosit, eul liric evidentiază efectul pe care timpul il are asupra ființării sale. La varsta senectuții, vocea poetică privește cu detașare efemeritatea : Nici tinerețea, nici scumpa-ți sărutare,
Nu pot ele să schimbe ce soarta a voit.
El este recunoscător pentru momentele fericite din viață, considerând iubita o stea blandă, luminoasă, care l-a călăuzit în aventura terestră. Toate evenimentele rămând imprimate în sufletul eului liric (ceața vesniciei)