Text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este necesară sau nu o pregătire riguroasă în vederea susținerii unui discurs.

https://voxvalachorum.ro/ghidul-pentru-bacalaureat/ cel mai bun instrument de pregătire pentru bac

 

 

Eu trebuia să ţin a cincea prelegere. Până atunci nu vorbisem încă în public şi era să fie foarte greu, căci tradiţia mai cerea un lucru: ca oratorul să nu se servească de niciun fel de note, tradiţie maioresciană. Conferenţiarul, după o asemenea concepţie, era o fiinţă mai presus de toţi ceilalţi muritori; după cum am spus, el trebuia să apară brusc ca ieşit din pământ înaintea publicului, ca un fel de Mefistofel. Era îmbrăcat în mare gală, în deosebire de asistenţi, el n-avea note, prin urmare, senin, stăpân pe dânsul şi pe subiect, plutind în regiuni ştiinţifice înalte, el trebuia să lase să curgă cuvintele din gură fără niciun efort şi, odată cu vorbele, valuri de ştiinţă, de învăţătură şi de mărime! […]

Acest lucru aducea drept consecvenţă obligaţia pentru orator ca să ştie prelegerea pe de rost. […]

Mai putea fi un mijloc de preparare, şi anume: a-ţi prepara conferinţa pe despărţituri mari şi a avea materii de vorbit pentru cel puţin un ceas jumătate. Dacă din întâmplare memoria te trăda asupra unei părţi, nu făcea nimic, o săreai pur şi simplu şi treceai la o alta de care-ţi aduceai aminte; conferinţa se cam simţea ca legătură, dar scăpai de ruşine.

În acest mod mi-am preparat conferinţa mea, dar şi aici era o dificultate. După dogmă conferenţiarul trebuia să înceapă just la două ore şi să isprăvească just la trei ore fără cinci minute; cele cinci minute erau de toleranţă. Un orator care ar fi sfârşit la trei şi cinci era descalificat. Şi să se noteze că oratorul n-avea voie să scoată ceasornicul ca să se uite la oră, nici să pună ceasornicul pe masă. Când oratorul învăţa conferinţa pe de rost, era uşor ca să se conformeze dogmei, căci el o prepara acasă cu ochii pe ceasornic. Şi probabil că de aici a provenit fixitatea timpului conferinţei.

Dar când oratorul intra în dezvoltări conform unei schiţe generale? Cum putea el să nu treacă peste o oră sau să ţie până la trei fără cinci? Iată dificultatea. Această dificultate o înlătură domnul Negruzzi şi iată cum.

În vinerea care preceda prelegerea, el se adresa viitorului conferenţiar în următorii termeni:

— Ascultă, să ştii că am să stau în picioare drept în faţa dumitale; dumneata, din când în când, să te uiţi la mine, mai ales înspre sfârşitul conferinţei şi când vei vedea că eu mişc din picior şi tuşesc încet, să ştii că trebuie să închei. […]

Mai era o tradiţie, aceasta o mărturisesc, detestabilă. Oratorul nu avea dreptul să aibă paharul de apă pe masă. Această tradiţie pleca din aceeaşi idee că […] este un om aproape supranatural, el vorbeşte fără efort, el nu oboseşte, glasul lui nu slăbeşte, gâtlejul nu i se usucă ca la ceilalţi muritori. Şi atunci se întâmpla un lucru: ca pe la sfârşit glasul să trădeze pe orator, cum mi s-a întâmplat şi mie la întâia prelegere.

George Panu, Amintiri de la Junimea din Iaşi

 

 

  1. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este necesară sau nu o pregătire riguroasă în vederea susținerii unui discurs, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri de la Junimea din Iaşi de George Panu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte

utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea

 

Un discurs presupune o expunere publică a unor idei. Consider că este esențială pregătirea riguroasă în momentul în care o persoană susține un discurs.  Prin intermediul unei prelegeri, conferențiarul dovedește valoarea sa cognitivă, modul în care tratează domeniul de activitate, dar și atitudinea față de auditoriu.

 

În primul rând, un conferențiar poate fi o persoană atestată într-un domeniu știintific, iar acest fapt cere o rigoare deosebită. Prin intermediul unei prelegeri el aduce în fața publicului ultimele noutăți din domeniul său de cercetare. Prin raportare la fragmentul suport se observă imaginea unui conferențiar. El trebuia să se pregătească temeinic, să nu se servească de niciun fel de notiță și să aibă o vestimentație aparte. Era considerat un fel de supraom. George Panu era unul dintre membri cenaclului Junimea și un orator de seamă.

 

În al doilea rând există momente în care aproape fiecare om este nevoit să țină un discurs. Prelegerea respectivă poate fi crucială pentru imaginea unei persoane. Este necesară tratarea în serios a momentului, altfel persoana respectivă poate fi receptată de auditoriu ca fiind neserioasă. De exemplu, un politician, care ține un discurs prin care prezintă programul său electoral este necesar să adopte o atitudine diplomată, altfel publicul nu va avea încredere în el.

În concluzie, prin cele afirmate se dovedește că este necesar ca un orator să se pregătească temeinic în momentul susținerii unui discurs.

 

Hai în grup:

https://www.facebook.com/groups/1965829083694156

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.