Examenul național de bacalaureat 2021 Proba E. a)

Limba şi literatura română

 

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic

·   Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de trei

 

 

Testul 11

 

 

SUBIECTUL I                                                                                                                                  (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:

În peregrinările mele pe aceste drumuri nesfârşite, mi s-a întâmplat de câteva ori să pătrund în acele teritorii care deveniseră ale noastre de puţin timp; două locuri îmi rămân în minte ca fiind nemaipomenit de atrăgătoare şi pline de farmec.

Unul este orăşelul Balcic, iar celălalt, îngusta peninsulă Caliacra, o limbă singuratică de pământ ce înaintează în mare.

Balcicul este un oraş mititel şi pitoresc, care aproape că se rostogoleşte în mare. Aşezate în mici pâlcuri dezordonate, căsuţele sale turceşti o iau în jos pe râpă, ca şi cum ar luneca treptat, ademenite de apa de sub ele.

O stradă abruptă duce la un port miniatural, iar, pe ambele părţi, faleze din piatră cenuşie, cu forme ciudat de rotunde, alcătuiesc un golf deasupra căruia se întinde mica aşezare, într-o paşnică izolare.

Am fost acolo doar o dată, dar am păstrat o amintire vie a aspectului său pitoresc, a localnicilor de seminţii  diferite,  ce se  îmbulzeau  în  jurul  meu,  a fermecătoarelor sale  căsuţe  cocoţate,  care  păreau  să  se agaţe cu dificultate de povârnişurile înguste şi abrupte.

Am ajuns la Caliacra pe înserat, când soarele se cufunda într-o parte a orizontului în mare, iar de partea cealaltă răsărea luna, o seceră subţire, reflectându-şi paloarea eternă peste valuri.

Acolo uscatul coboară în pereţi abrupţi ca nişte faleze, acestea fiind însă de lut, nu de piatră. Culoarea lor e roşiatică, iar în lumina slabă a apusului păreau că lucesc cu un soi de foc lăuntric, ce le dăruia o frumuseţe de neuitat.

Solul este pietros; printre bolovani cresc flori necunoscute, acoperind spaţiile goale dintre ei cu viaţă şi culoare. O cărăruie traversează această lume de piatră ducând către un far înfipt cu o demnitate singuratică, privind la vasta întindere a mării. Ceva mai jos, într-o mică scobitură a unei stânci, greu de ajuns, a fost înmormântat un sfânt. O candelă singuratică arde tot timpul lângă mormântul sfântului, prin grija aceloraşi mâini care aprind la căderea întunericului lumina farului pentru cei aflaţi noaptea pe mare.

Locul, ceasul, singurătatea, toate laolaltă m-au impresionat puternic. Am visat că voi ridica o culă*, sus pe creasta cea mai îndepărtată a ţărmului, acolo unde e doar o limbă îngustă, spălată pe ambele laturi de mare.

Am avut viziunea siluetei ei albe ca neaua ridicându-se pe fondul veşnic schimbător al cerului şi al mării, imaginea apusurilor şi răsăriturilor de soare care vor fi cu totul ale mele în acel loc, precum şi cea a nopţilor când valurile vor părea o taină argintie sub strălucirea rece a lunii. M-am imaginat privind în jos de pe o galerie cu coloane la miile de pescăruşi rotindu-se în jurul zidurilor, un abur de aripi albe în cerul de safir, sau noaptea, ca nişte năluci, venind şi îndepărtându-se într-un zbor fără de sfârşit, umplând bezna cu ţipetele lor stranii şi pline de tristeţe, amestecate cu vuietul vântului!

Pentru o clipă, stând sprijinită de o stâncă şi cu faţa îndreptată spre neliniştea fără sfârşit a mării, am trăit această iluzie, ştiind foarte bine că nu era decât un vis, din acelea avute într-o seară când frumuseţea ţi s-a strecurat în suflet…

Maria, Regina României, Țara pe care o iubesc

 

1. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă omul se poate simți sau nu acasă  în  alte  locuri  decât  în  cele  natale,  raportându-te  atât  la  informațiile  din  fragmentul  extras  din volumul Țara pe care o iubesc de Maria, Regina României, cât și la experiența personală sau culturală.

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

• formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
• utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte.

Casa reprezintă mai mult decât o locuință formată din 4 pereți. În epoca modernă omul se concentrează mai mult asupra aspectului mercantil al casei. În trecut casa era în stransă legătură cu o stare de spirit, nu cu un imobil. Consider că o casă nu se raportează strict la locul de baștină. Omul se poate simți în largul lui în mai multe locuri, care pot deveni o casă.

În primul rând, un anumit loc generează o stare de spirit. Omul își caută mereu liniștea interioară. Zbucium lumii moderne poate genera dezordine emoțională. În fragmentul suport Regina Maria se simte acasă spiritual în Balcic și Caliacra. Aceste locuri erau superbe, se caracterizau prin liniște. Sufletul ei rezonează mai mult cu frumusețea Caliacrei. Acolo marea fremăta necontenit, cerul se osmoza cu apa. Ea se simțea acasă, era liniștită.

În al doilea rând, se întamplă ca locul natal să nu fie pe plac omului. Casa în care creștem nu este aleasă, este o întamplare a hazardului. O fire poetică nu se va regăsi în mijlocul orașului unde sunetele de mașini îi perturbă liniștea. Pentru un poet adevărata casă este undeva în natură. În lirica eminesciană natură este locul sacru, unde poetul se simte protejat. Casa devine un refugiu în care domină liniștea spiritului.

În concluzie, casa nu este doar un edificiu alcătuit din 4 pereți. Nu este necesară achiziționarea unei proprietăți pentru a te simți acasă. Pământul este locuința temporară a omului. Omul se simte acasă acolo unde sufletul își găsește echilibrul și se poate refugia.