Bacalaureat română- Repere de rezolvare testul 3 de antrenament

ghid bacalaureat

Când l-am cunoscut, în copilărie, eu nu eram decât un școlar mititel în clasa a II-a primară, în vârstă de opt ani. Creangă era în pragul bătrâneței. Totuși, îmi aduc destul de bine aminte de el. Printre atâția dascăli severi și înăcriți, care mi-au chinuit copilăria ani de-a rândul, îmi apare figura blândă și jovială a lui Creangă, pe care toți băieții îl iubeam.

Omul acesta, înalt și burtos, pururea zâmbitor, radia în jurul lui, pe stradă ca și în clasă, în vorbă ca și în scris, aceeași lumină, bunătate și veselie.

Cu ce dragoste, cu ce căldură își îndeplinea el nobila misiune de luminător! Patima lui era gramatica […]. Ținea la scrisul limbei curate românești, după firea ei. Și făcea cu noi în clasă probă pentru bucățile ce le tipărea mai pe urmă în celebra carte: Învățătorul copiilor.

— Mai zi o dată, măi băiete… și încă o dată… că asta nu sună curat românește… Și cu mâna pâlnie la ureche, asculta repetarea fiecărei fraze. Îl chinuia uneori ceasuri întregi un singur cuvânt ce i se părea că nu-i la locul lui – căci după auz judeca el efectul literar al stilului.

Parcă îl văd la catedră: mare, gras, suflând greoi, descheiat la haina lui de șiac*, tamponându-și mereu fruntea și părul lui bălan c-o batistă roșie popească.

Așa îi era obiceiul.

— Scoateți batistele! comanda el uneori brusc, oprindu-se în mijlocul explicației. Și care se întâmpla să fi uitat batista acasă, venea singur și întindea palma lui Sf. Neculai – o vărguță de alun păstrată cu sfințenie în sertarul catedrei.

Marile lui calități de dascăl făceau să cucerească și să stăpânească deplin atenția copiilor. Și când simțea un început de oboseală a clasei, el se pornea să povestească snoave și pilde în legătură cu purtarea unora dintre noi – și toți băieții râdeau cu poftă și se porecleau, făcând haz unii de alții. „Brânză bună în burduf de câine” le spunea el celor deștepți și răi.

Blând, comunicativ, șăgalnic, domnul Creangă nu ne strunea ca ceilalți dascăli, în fața cărora ședeam smirnă, pironiți în bănci.

Uneori afară privea la jocurile noastre și ne învăța cum trebuie să batem mingea.

„Boul trebuie să tragă și copilul trebuie să se joace” zicea el și ne lăsa în voie, fără să-l supere neastâmpărul și obrăzniciile noastre. Îmi aduc aminte cu ce drag ne scoteam căciulile din cap când îl întâlneam pe stradă. Pe când ceilalți dascăli gravi nici nu-și ridicau ochii la niște școlari mărunți, domnul Creangă răspundea voios la salutul nostru, scoțându-și din cap pălăria lui sură și mare cât roata carului.

Jean Bart, Ion Creangă

*șiac – postav aspru din lână

  1. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
  1. Indică sensul din text al secvenței la locul lui. 6 puncte
  2. Menționează două elemente vestimentare prin care se distinge Ion Creangă, utilizând informaţiile din textul dat.6 puncte
  3. Precizează o pasiune a învățătorului Ion Creangă, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă 6 puncte
  1. Explică motivul pentru care învățătorul le povestește elevilor snoave și pilde. 6 puncte
  2. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Ion Creangă, aşa cum reiese din ultimele două paragrafe.

Indicatii rezolvare

1.Secvența dată marchează nepotrivirea literară a cuvintelor.

2. Ion Creangă se distinge prin șiac și o palarie sură.

3. Pasiunea lui Creangă era gramatica, Patima lui era gramatica […]

4. Învățătorul le povestește snoave și pilde cu scopul de a scoate în evidență într-un mod plăcut comportamentul neadecvat al tinerilor.

5. Așa cum reiese din ultimele două paragrafe Ion Creangă era o persoană respectuoasă. El avea har de profesor, iar elevii deprindeau alături de el tainele scrisului și cititului. Mereu adopta un comportament demn de un dascăl.

Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă prestigiul unei persoane este sau nu influențat de respectul câștigat, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul

Ion Creangă de Jean Bart, cât și la experiența personală sau culturală.

Prestigiul reprezintă autoritarea pe care cineva o impune prin comportamentul său deosebit, aptitudini, atitudini. Consider că respectul câștigat influențează prestigiul unei persoane.

În primul rând, respectul și prestigiul sunt două concepte care interferează. Raportat la fragmentul suport, Ion Creangă prin comportamentul său deosebit câștigă respectul elevilor săi. Modul în care el se raporta la tineri, dar și pasiunea pentru gramatică îi aduc prestigiu.

În al doilea rând, respectul se dobândește prin ieșirea din tipar, prin abordarea unor probleme în stiluri inedite. De exemplu un profesor nonconformist care va încerca o predare alternativă care va avea rezultate va dobândi respect care se va transforma în prestigiu. În acelaș timp persoana va fi angrenată în păstrarea respectului și a prestigiului.

În concluzie, prestigiul și respectul sunt în relatie de interdependență.

2 comentarii la „Bacalaureat română- Repere de rezolvare testul 3 de antrenament”

  1. era sa fiu capsat cu un 3 din cauza la primele 3 exercitii

    1. Ce era gresit?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *