Riga Crypto și Lapona Enigel- Eseu- Clip video- Test de verificare

 Riga Crypto și Lapona Enigel-Eseu

 

 

 

 

 

Ion Barbu reprezintă una dintre figurile cele mai controversate ale perioadei interbelice. De profesie matematician, îndrăgostit de domeniile epistemologiei făurește un lirism inedit cuantificat în jurul unui melanj de tendințe culturale.

Ion Barbu se atinge de liră pentru a dovedi că un matematician simte fiorul poeziei. Conform criticului literar Tudor Vianu, creațiile barbiene se divid în 3 etape: parnasiană, baladesc orientală, ermetică.

Ca încadrare într-o paradigmă artistică, Barbu este tributar modernismului. Poeziile sale sunt prepoderent de factură experimentală. Adoptă un stil insolit, ermetic, filosofic, prelucrat.

 

 

Textul Riga Crypto și Lapona Enigel este o baladă ca încadrare în specie, însă depășește cu mult forma convențională a speciei. Barbu folosește forma baladei ca pretext de a expune o poveste de iubire eșuată dintre două entități antagonice. Creația literară dezbate efectele încercării de a depăși propria condiție, limitele iubirii și tânjirea după integrarea în planul gnostic.

Titlul este simbolic. Barbu păstrează izul marilor scrieri care utilizau în elementul paratextual numele personajelor centrale precum, Tristan si Isolda. Numele protagoniștilor desemnează cele două planuri ale textului. Riga Crypto se poate translata prin regele criptat, în ființa sa dăinuie ceva misterios, de nepătruns. Lapona Enigel desemnează ființa feminină care etimologic este asociată cu angelicul.

Ion Barbu experimentează povestea în ramă, astfel poezia este compusă din două planuri care par că se suprapun.

Primul cadru: Textul liric debutează prin invocarea unui menestrel care se află în cadrul unei nunți. Observăm pledarea lui Barbu pentru a păstra un incipit specific marilor creații literare, O, muză, cântă-mi mie spunea Homer. Barbu folosește motivul invocării unei entăți superioare pentru a recita o poveste inedită. Autorul plasează primul cadru într-un spațiu sacru în cadrul unui eveniment osmotic. Nunta reprezintă un ceremonial de trecere cosmică spre un nou stil existențial

Menestrel trist, mai aburit
Ca vinul vechi ciocnit la nuntă,
De cuscrul mare dăruit
Cu pungi, panglici, beteli cu funtă,

 

Menestrelul este rugat să expună povestea lui Riga într-un cadru misterios.

Zi-l menestrel!
Cu foc l-ai zis acum o vară;
Azi zi-mi-l strâns, încetinel,
La spartul nunţii, în cămară.

 

Al doilea cadru: În cel de al doilea cadru este expusă povestea de iubire eșuată dintre Riga Crypto și Lapona Enigel. Balada debutează prin prezentarea lui Riga Crypto care trona peste bureți însă defectul său era lipsa dorinței de a înflori. În același timp, într-un spațiu total opus trăia și Lapona Enigel. Ion Barbu o surprinde pe ființa feminină în momentul unui intinerariu gnostic. Este utilizat motivul transhumanței, tânara în timp ce își mută renii de la Polul Nord la Polul Sud poposește în regatul lui Crypto.

Ajunsă în regatului lui Crypto se bucură de ambient și adoarme. Exact ca în poemul Luceafărul, cei doi au un dialog în planul oniric. Riga se îndrăgosetește de fată și o ademenește cu fragi. Refuzul primit de Crypto îl conduce spre sacrificiu de sine: Enigel, Enigel,
Scade noaptea, ies lumine,
Dacă pleci să culegi,
Începi, rogu-te, cu mine.

Lapona Enigel se află într-o călătorie spre soare, iar o poveste de iubire nu ar fi compatibilă cu dorințele ei. Riga este plasat în cadrul vegetal, iar soarele îl sperie. Pentru fată soarele este sacralizat simbolizând cunoașterea absolută. Cei doi nu pot fi împreună, deoarece idealurile lor erau diferite.

Că dacă-n iarnă sunt făcută,
Şi ursul alb mi-e vărul drept,
Din umbra deasă, desfăcută,
Mă-nchin la soarele-nţelept.

La lămpi de gheaţă, supt zăpezi,
Tot polul meu un vis visează.
Greu taler scump cu margini verzi
De aur, visu-i cercetează.

Aurul este translatat prin cunoașterea pe care ființa umană o poate obține. Lapona reprezintă intelectualul în formă modernă care utilizează rațiunea pentru a obține accedere metafizică. Povestea devine tragică, Riga nefiind compatibil cu Lapona se expune soarelui fiind otrăvit.

Dar soarele, aprins inel,
Se oglindi adânc în el;
De zece ori, fără sfială,
Se oglindi în pielea-i cheală.

De asemenea, povestea poate fi citită și în cheie mitică despre nașterea ciupercii otrăvitoare.

 

Vezi și clipul video:

 

 

Test grilă de verificare:

 

 

 

hai pe https://www.facebook.com/voipromova

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *