Harap Alb-Relația dintre personaje

Harap Alb-Relația dintre personaje

 

Ion Creangă face parte din gruparea marilor clasici, alături de Ion Luca Caragiale, Mihai Eminescu și Ioan Slavici. Notorietatea sa literară se cuntifică în jurul pioneratului basmului cult. Creangă este un făuritor de povești extraordinar, care știe să expună banalul într-un mod fabulos. Amintirile sale din copilărie fascinează prin modul în care fiecare om își regăsește paradisul pierdut.

Basmul cult Povestea lui Harap Alb este publicat în anul 1877. Critica literară salută cu entuziasm acest eveniment inedit pentru literatura română aflată în acel moment într-o precaritate literară.

Ca tendință, Creangă învăluie basmul în note de realism. Desigur că încadrarea unui basm în parametrii totali a unei paradigme literare este eronată. Notele de realism se zăresc prin construcția personajelor care reprezintă tipologii umane. În fond evenimentele sunt verosimile, dar cufundate în fabulos.

Titlul operei este emblematic și eponim. El denotă condiția temporară a protagonistului și ca figură de stil reprezintă un oximoron.

Tema utilizată de autorul humuleștean este una de factură primordială. Protagonistul este surprins în timpul unei călătorii pe două fronturi, unul interior și unul exterior. Călătoria face parte dintre primele teme ale literaturii, de pildă Odiseu este prezentat într-o călătorie lungă care va avea efecte gnostice.

Protagonistul basmului este fiul cel mic al unui Crai. El va efectua o peregrinare cu finalitatea de a obține împărăția unchiului său. Călătoria va fi plină de peripeții, care se vor dovedi necesare pentru maturarea sa. În timpul călătoriei destinul său se va intersecta cu cel al omului Spân. Mezinul este o persoană milostivă, curajoasă, dar necoaptă cognitiv. Înainte de a purcede la drum, primește un sfat patern de evitare a omului Spân.  Tânărul nu va da curs sfatului părintesc și va plăti cu pierderea libertății.

Creangă construiește un altfel de antagonist. Personajul opus nu mai este un zmeu înzestrat cu puteri supranaturale ca în basmele populare. Spânul este o persoană lipsită de păr facial, înzestrată cu puteri de manipulare psihologică. Îl păcălește pe mezin să coboare într-o fântână iar acolo se va petrece un transfer de identitate. Mezinul devine Harap Alb și își va începe călătoria în calitate de sclav. Experința privării de libertate este necesară pentru a putea să se bucure cu adevărat de libertatea pe care o va avea când va obține titulatura de împărat. Pentru a putea cucerii teritorii, mezinul trebuie să se cucerească prima oară pe sine.

Spânul îl trimite în tot felul de misiuni care vor echivala cu elementele primordiale. Mezinul cu fiecare probă depășită se crește pe sine și este tot mai aproape de libertate. După ce atinge treapta iubirii, Spânul va dispărea, iar Harap Alb va muri simbolic pentru a fi renăscut de iubirea pe care fata lui Roș împărat i-o poartă.

 

 

Te aștept:

https://www.facebook.com/groups/1965829083694156

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *