Valorile expresive ale verbelor la indicativ- Bacalaureat 2021

Valorile expresive ale verbelor la indicativ!  O misiunea grea pentru mine, dar asumată. În articolul de astăzi vom discuta despre verbe și care sunt efectele lor în textele literare. Deoarece treaba este foarte complexă, astăzi ne vom abate doar asupra modului indicativ.

Pentru cei care nu mai știu ce este indicativul voi menționa câteva noțiuni recapitulative. Este o formă verbală care arată o acțiune concretă, fie s-a desfășurat, se desfășoară, se va desfășura.

1. Prezentul narativ-  este des întâlnit în textele epice și presupune suprapunerea timpului narării cu evenimentele narate (Explozia se aude, totul este în ceață)

-el conferă cititorului sentimentul participării la acțiunile istorisite. Se marchează iluzia că evenimentele se întâmplă în momentul în care sunt povestite.

2. Prezentul istoric/dramatic- anulează anumite hotare temporale- actualizează evenimente deja desfășurate în prezentul naratorului și împlicit în cel al cititorului(Să vedeți, Mihnea aleargă spre ea și când o zărește simte bătăile inimii). De obicei este utilizat perfectul simplu.

3. Prezentul etern- timpul narațiunii, timpul enunțării și receptării se înscriu într-un timp continuu fară început și sfârșit. Marchează în general concepte considerate atemporale precum iubirea, cunoașterea.

4.prezentul gnomic- suspendă orice noțiune temporală conferind enunțului valoare omnitemporală.

-este specific zicătorilor, maximelor, cugetărilor despre ființa umană.

5.prezentul evocativ- presupune așa cum spunea denumirea evocarea unui eveniment din trecut care se deschide spre prezent. (De atunci răsare luna- Eminescu)

6.prezentul iterativ- marchează anumite situații repetitibile (trenul sosește zilnic la ora 20:00) . Din punct de vedere stilistic expune anumite situații repetabile, cicluri închise, automatisme umane.

 

 

                                                          Imperfectul

Conform lui Tudor Vianu imperfectul este timpul literaturii de amintiri.

Are forma: stam, alergam, iubeam

  1. Imperfectul narativ- timpul narațiunii este prelungit spre timpul istorisirii. Este un timp dinamic, proiectează un anumit eveniment într-o durată nedeterminată.
  2. Imperfectul descriptiv presupune zugrăvirea unei imagini plasand-o într-o durată nedeterminată.
  3. imperfectul oniric- situează evenimentele într-un timp imaginar, iar funcția stilistică este de a contura un plan al imaginarului oniric, de a semnala irealitatea evenimentelor.
  4. imperfect anticipativ-  creează o relație neclară între trecut și prezent. Din punct de vedere stilistic se întemeiază lumi posibile.

 

Perfectul simplu

Este utilizat destul de puțin în limba comună. În operele literare este al doilea timp al narativității.

Are forma:

Eu trecui
Tu trecuşi
El trecu
Noi trecurăm
Voi trecurăţi
Ei trecură

1.perfectul simplu narativ- presupune plasarea evenimentelor într-un timp trecut recent, apropiat de timpul narării.

Din punct de vedere stilistic poate provoca schimbare de ritm narativ.

 

Mai mult ca perfectul

  1. Mai mult ca perfectul cataforic- este situat în incipit și deschidere seria de evenimente prin evocarea unor acțiuni anterioare. Din punct de vedere stiistic diferențiază timpul evenimentelor desfășurate într-un trecut îndepărtat de de timpul actual.
  2. Mai mult ca perfectul narativ- inserează în cadrul evenimentelor prezente o acțiune retrospectivă. Din punct de vedere expresiv este întrerupt fluxul temporal de o discolare semanificativă în ordinea cronologică.

 

Viitorul

Viitorul reprezintă în cadrul literaturii o lume posibilă de tip oniric sau a unei viziuni.

Viitorul este utilizat adesea în textele lirice pentru a plasa o serie de evenimente într-o realitate imaginată:

Va geme de patimi

Al mării aspru cânt…

Ci eu voi fi pământ

În singurătate-mi.

 

Viitorul anterior construiește o succesiune de evenimente cu rol de anticipație. Viitorul anterior oferă discursului un caracter livresc . De exemplu forma prin gerunziu ( voi fi find) exprimă o acțiune nesigură.

Perfectul compus

  • Plasează evenimentele într-un interval anterior.  Este de forma:

Eu am scris
Tu ai scris
El a scris
Noi am scris
Voi aţi scris
Ei au scris

De cele mai multe ori este utilizat pentru a delimita planul naratorului de cel al personajelor.

În articolul acesta am încercat o expunere per ansamblu asupra acestei problematici. Am încercat să punctez cele mai relevante aspecte. Share și like.

 

Urmărește-ne:

https://www.facebook.com/groups/1965829083694156

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *