Tii minte-ntaia ploaie-Magda Isanos-Ideea poetică și mijloacele artistice

In opera lirica “Tii minte-ntaia ploaie” redactata de Magda Isanos este prezentata iubirea in raport cu trecerea timpului. Lirismul este adresat si proiecteaza sentimentele in trecut intr-un spatiu ploios,care contureaza un cadru al deznadejdi in care iubirea prima.
Eul liric abordeaza o ipostaza contemplativa in care reflecta asupra zadarniciei existentei “se străduiau spre viaţă să ne-ndemne
şi iar cădeau în deznădejde toate.“ La nivel de mijloc artistic se observa ingambamentul o tehnica moderna. De asemenea se remarca paralelismul titlului care este in consonanta cu incipitul poeziei. Ploaia este motivul principal,care in acest context are efecte purificatoare.
Ţii minte-ntâia ploaie cum cădea,
cu fulgere, cu stele lungi în ea?
Arborii stăteau drept, intonând
imnul vieţei şi-n zarea foşnind,
verde ca un codru lichid,
s-auzeau cerurile cum se-nchid, se deschid.
Şi noi stăteam ca pomii în picioare.
„Nimic nu moare, mi-ai şoptit, nu moare…”
Şi plantele creşteau, ne făceau semne,
ca nişte mâini, ca umbre nempăcate,
se străduiau spre viaţă să ne-ndemne
şi iar cădeau în deznădejde toate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *