Rezolvare test inițial 2021-Textul liric, Freamăt de codru

Se dă textul: Freamăt de codru

 

Tresărind scânteie lacul Şi
se leagănă sub soare;
Eu, privindu-l din pădure,
Las aleanul să mă fure
Şi ascult de la răcoare
Pitpalacul.
Din izvoare şi din gârle
Apa sună somnoroasă;
Unde soarele pătrunde
Printre ramuri a ei unde,
Ea în valuri sperioase
Se azvârle.
Cucul cântă, mierle, presuri –
Cine ştie să le-asculte?
Ale păsărilor neamuri
Ciripesc pitite-n ramuri
Şi vorbesc cu-atât de multe
Înţelesuri.
Cucu-ntreabă: — Unde-i sora
Viselor noastre de vară?
Mlădioasă şi iubită,
Cu privirea ostenită,
Ca o zână să răsară
Tuturora.
Teiul vechi un ram întins-a,
Ea să poată să-l îndoaie,
Ramul tânăr vânt să-şi deie
Şi de braţe-n sus s-o ieie,
Iară florile să ploaie
Peste dânsa.
Se întreabă trist izvorul:
— Unde mi-i crăiasa oare?
Părul moale despletindu-şi,
Faţa-n apa mea privindu-şi,
Să m-atingă visătoare
Cu piciorul?
Am răspuns: — Pădure dragă,
Ea nu vine, nu mai vine!
Singuri, voi, stejari, rămâneţi
De visaţi la ochii vineţi,
Ce luciră pentru mine
Vara-ntreagă.
Ce frumos era în crânguri,
Când cu ea m-am prins tovarăş!
O poveste încântată
Care azi e-ntunecată…
De-unde eşti revino iarăşi,
Să fim singuri!
Mihai Eminescu, Freamăt de codru

1. Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți imaginea naturii, așa
cum se desprinde din textul Freamăt de codru de Mihai Eminescu.
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
– valorificarea a două figuri de stil;
– identificarea unei secvențe din textul eminescian care exprimă imaginea naturii, explicând semnificațiile acesteia;
– corelarea unei idei din textul dat cu o idee dintr-o altă operă literară.

Următoarea rezolvare este mai mult o schiță, cu rolul de a conferi o privire per ansamblu despre poezie.

Textul liric Freamăt de codru redactat de poetul Mihai Eminescu are în centru imaginea naturii. Poezia este construită pe baza unui dialog între poet și natură.  Începutul textului expune o suită de imagini vizuale care ilustrează un tărâm de paradis. Eul liric cutreieră pădurea și privind lacul devine nostalgic. Natura devine locul protector în care poetul  se simte în siguranță, se confesează. Codrul este plin de viață, păsările cântă, iar eul liric înțelege glasul naturii.

La nivel stilistic, poezia este construită preponderent din personificări. Pădurea devine un organ viu, care preia sentimentele de tristețe ale eului liric, generate de absența iubitei. Apa este somnoroasă, valurile sperioase, iar natura este în deplină concordonață cu sentimentele eului liric. Natura este tristă și ea deoarece iubita eului liric nu mai sosește.

O altă figură de stil relevantă este reprezentată de epitetul ochii vineți care ilustrează unicitatea iubitei. Tema poeziei este iubirea.

Te aștept pe youtube:

 

https://www.youtube.com/channel/UCmN5dZr6vLSl99AAJWlR1jg?view_as=subscriber

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *