Citeşte următorul fragment:
La 20 sept. … mă îmbarcai pe un vapor al companiei dunărene austriace. O societate numeroasă și
aleasă se afla aici; între alții, mai multe dame europene și grece, cele dintâi îmbarcându-se pentru Viena, cele din urmă pentru Galați și Brăila. Urcarăm Bosforul până la Buiuk-Dere*, pe un timp de liniște și seninătate, și pe la o oră când apele și malurile Bosforului apar în toată frumusețea lor.
Mărturisesc că nu este nimic mai desfătător ca această poziție. Ochiul muritorului se ostenește până
în sfârșit de toate ce vede neîncetat cât de rară ar fi frumusețea care-l atrage. Bosforul singur poate face
excepție, vederea lui niciodată nu satură și cauza trebuie să fie minunata variație ce-l îmbrățișează. Nicăieri ochiul nu cade fără să întâlnească o schimbare de forme în poziție, niciodată; chiar acolo unde am privit un minut, culorile cadrului variază neîncetat și seamănă cu un vis desfătător în care toate se mișcă, se schimbă și se îngână cu voluptate.
Malurile, când înalte, drepte, când plecate, îndoite, când verzi de ierburi și de arbori; cu grădinile lor,
cu casele cu forme felurite și bizare, cu geamiile cu minarele când primesc culorile lor de la valuri, când ele împrumută formele bizare acestor unde limpezi, capricioase și curgătoare. Malurile și cerul se îngână în sânul undelor. […]
Soarele apuse și îndată un vânt rece și violent începu să bată de la coasta Europei. Marea luă o
culoare mai întunecată; se încreți și începu a fierbe. Valurile se ridicară, se spumară. Ofițerii vaporului dau ordine marinarilor spre a se prepara pentru orice întâmplare. Vântul ne bătea în coasta vaporului, prin urmare mișcarea vaporului era la o parte. Această mișcare, pe care marinarii o numesc ruliu, este cea mai supărătoare pentru pasagerii ce suferă de răul mărei. Cea mai mare parte din ei căzură pe paturile lor.
Cu vântul începu o ploaie repede, întunericul era acum mare. Mulțime de oameni erau pe podul
vaporului, expuși la asprimea timpului: printre ei, femei cu copii mici. […] Poziția acestor femei atinse inima căpitanului și dete ordin să le coboare și să le așeze sub scare pe care te dai jos în camera pasagerilor de clasa întâi.
D. Bolintineanu, Călătorii în Moldova
*Buiuk-Dere – cartier al Istanbulului
Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței începu a fierbe. 6 puncte
2. Menționează două destinații ale celor care călătoresc cu vaporul, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizează perioada anului în care are loc călătoria descrisă de D. Bolintineanu, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care căpitanul ordonă mutarea femeilor cu copii. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, ce se întâmplă cu vaporul pe timp de furtună, aşa cum reiese din textul dat.
6 puncte
- Sensul din text al secvenței reliefează agitația mării generată de incipiența furtunii.
- Pasegerii care aleg călătoria cu vaporul au ca destinații Brăila, Galați și Viena
- Călătoria descrisă de Bolintineanu este plasată toamna. Secvența reprezentativă care denotă răspunsul este : La 20 septembrie mă îmbarcai…..
- Căpitanul ordonă mutarea femeilor cu copii deoarece aceste persoane reprezintă o categorie vulnerabilă la asprimea timpului.
- Pe timpul furtunii vaporul este bătut la o parte. Se generează o mișcare numită ruliu care era extrem de supărătoare pentru cei care nu agreau marea. Oamenii au căzut pe paturile lor. Afară mulțimea era pe podul vaporului. Femeile cu copii sunt trimise sub scară pentru a fi protejați.