Acces subiect Cluj

 

 

  SUBIECTUL I — A

A.1. Două dintre momentele artistice incluse în programul serbării şcolare organizate de Băjenaru sunt coruri și recitări

A.2.b

A. 3-d

A.4. c

A.5. Verificare Adevărat / Fals (marchează conform textelor):

• Profesorul Constantinescu scrie un colind pentru serbare. — Fals.

• Interpretul principal din piesa de teatru este punctual la a treia repetiţie. — Fals.

• În spectacol, premiantul clasei are rolul de sufleor. — Adevărat.

• Cu ajutorul teatrului, adolescenţii învaţă doar gestionarea emoţiilor. — Fals.

• Participând la cursuri de teatru, cei mici află cum pot să-şi învingă timiditatea. — Adevărat.

• În cadrul cursurilor de teatru, copiii dobândesc şi abilitatea de a fi empatici. — Adevărat.

A.6. O trăsătură a personajului Matache o reprezintă responsabilitatea. Mijlocul de caracterizare care atestă trăsătura este cel indirect, dedus prin faptele personajului. Secvența ilustrativă este: „Ei bine, a venit cu o jumătate de oră mai devreme…” (exemplifică faptul că şi-a dovedit responsabilitatea la repetiţie).

A.7. Un element  de conținut comun regăsit la nivelul ambelor texte teatrul. În textul literar, personajul principal organizează un spectacol școlar care cuprinde și o piesă de teatru. În textul  2 se subliniază rolul cursurilor de teatru în dezvoltarea copiilor. Actoria oferă o multitudine de beneficii precum cunoșterea de sine, gestionarea emoțiilor.

A.8
Da, participarea la cursuri de teatru contribuie la dezvoltarea personală a copiilor. Textul 2 prezintă detalii despre  efectul cursurilor de teatru asupra tinerilor.Acestea îi ajută să-și gestioneze emoțiile, să-și exprime ideile clar și creativ, să-și exerseze memoria și să colaboreze. De asemenea, teatrul dezvoltă inteligența emoțională și empatia, oferind un cadru sigur pentru depășirea timidității și pentru consolidarea încrederii în sine. Prin urmare, beneficiile sunt cognitive, emoționale și sociale.

A.9. Asociez textul suport cu Ion Creangă — Amintiri din copilărie, ambele prezintă valoarea comună a responsabilității.  În fragmentul lui Băjenaru, Paul Matache învață importanța punctualității și a responsabilității față de colegi; venind la timp și conducând repetiția, dovedește maturizare. În Amintiri din copilărie, Nică și alți protagoniști trec prin întâmplări care le formează simțul datoriei, al muncii și al conduitelor responsabile în comunitate. Astfel, ambele texte valorifică educația prin experiență și formarea responsabilității.

---

SUBIECTUL I — B

B.1. Răspuns: d.

B.2. Răspuns: d.

B.3. Răspuns: b.

B.4. Răspuns: a.

B.5. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate (conform barem):

• mele — adjectiv pronominal posesiv;

• serbării — substantiv comun, genitiv/dativ (forma „serbării” este genitiv/dativ singular);

• mi — pronume personal (formă enclitic/mesoclitică).
  (Conform barem).

  EN_VIII_2026_limba_si_literatur…

B.6. (alcătuire enunț imperativ + interogativ) — 
(1) Imperativ (pronumele personal „eu” să fie atribut) — : „Nu asculta poveștile despre mine!” (imperativ).
(2) Interogativ (substantivul „creativitate” în genitiv) — „Oare cunoști importanța creativității?”

B.7. Fraza: „Adolescenţa poate fi un roller-coaster emoţional, dar actoria oferă o cale de a explora şi de a înţelege mai bine aceste trăiri.”

• Propoziția 1 (transcriere): Adolescenţa poate fi un roller-coaster emoţional. — propoziţie principală.

• Propoziția 2 (transcriere): actoria oferă o cale de a explora şi de a înţelege mai bine aceste trăiri. — propoziţie principală.

• Tip raport sintactic între propoziții: coordonare.

B.8. 
„Mi- ar plăcea ca, după aceste cursuri de teatru, să fii receptiv la nevoile celorlalţi. Empatia este o abilitate emoţională al cărei rezultat se observă în viaţa de zi cu zi. Oare tu deţii această abilitate?”

---

SUBIECTUL AL II-LEA — COMPUNERE (model)

Text (exemplu — dezvoltare completă, ~190 cuvinte):

     În ziua serbării şcolare eram cu toţii emoţionaţi. Am intrat în sala luminată, cu panglici colorate atârnând de tavan și scaune aranjate în rânduri ordonate.  Atmosfera era caldă și plină de așteptare: miros de prăjituri venind din hol, lumini care scânteiau pe podeaua lucioasă, costumuri albe și colorate puse la uscat, chipuri colorate și glasuri murmurând ultimele replici. Toate acestea transformau aula într-un mic teatru strălucitor, gata să primească aplauze.

În timpul repetiţiei generale, microfonul principal s-a oprit dintr-odată.  Eu, care trebuia să fiu narator, m-am apropiat de scenă și am vorbit tare, astfel încât întreaga sală să mă audă. În acel moment, colegii au început să cânte improvizat, iar strigătul regizorului s-a transformat într-un zâmbet.

— „Ce s-a întâmplat cu microfonul?” întreabă Ana, speriată.
— „Nu știu, dar continuăm fără el,” răspund eu.
— „Hai, cântă mai tare!”, spune Andrei.
— „Toți, împreună!”, adaugă regizorul.
— „Aplauze!” — se aude din primul rând, iar lumea izbucnește în râsete.

Spectacolul a mers înainte, cu emoţie şi bucurie, iar la sfârşit am învăţat că improvizaţia şi calmul pot salva o serbare.