| Noțiune fonetică | Definiție | Exemple |
|---|---|---|
| Sunetul (fonemul) | Cea mai mică unitate sonoră a limbii. | a, e, i, s, ș, m, p |
| Litera | Semnul grafic al unui sunet. | a, b, c, d, e, f, g |
| Vocale | Sunete articulate libere. | a, ă, â, e, i, î, o, u/ a, ă, â/î sunt mereu vocale |
| Semivocale | Sunete intermediare între vocale și consoane. | e, i, o, u în diftongi/triftongi |
| Consoane | Sunete articulate cu obstacole în calea aerului. | b, c, d, f, g, h, l, m, n, p etc |
| Silaba | Grup de sunete pronunțate într-o singură emisie de voce. | ma-mă, co-pil, floa-re |
| Diftong | Grup format dintr-o vocală și o semivocală, pronunțate împreună în aceeași silabă. | iepure, floare, soare
Atenție la grupurile de sunete: ce, ci, ghe, ghi, ge, gi ceapă= nu formează diftong |
| Triftong | Grup format dintr-o vocală și două semivocale, pronunțate în aceeași silabă. | aripioară, atenție la pronumele personal eu=ieu=triftong |
| Hiat | Succesiune de două vocale, pronunțate în silabe diferite. | re-al, fi-in-ță, te-atru |
