Fisă Recapitulativă Evaluare Națională:
✅ 1. TEXT EPIC
Definiție:
Textul epic presupune opera literară în care autorul transmite în mod indirect idei, sentimente, prin intermediul acțiunii și al personajelor. Narațiunea este predominantă.
Trăsături:
- Prezența narațiunii (relatarea unor fapte)
- Personaje (care participă la acțiune)
- Dialog și descriere
- Existența unui conflict
Exemple de texte epice:
- „Popa Tanda” – Ioan Slavici
- „Povestea lui Harap-Alb” – Ion Creangă
- „La țigănci” – Mircea Eliade
Caracterizare de personaj
Caracterizare directă: realizată prin enunțuri explicite (de către narator, personaje sau autocaracterizare)
Caracterizare indirectă: dedusă din fapte, gânduri, comportament, relația cu alte personaje
Exemplu:
Harap-Alb – curajos, naiv, generos (se dovedește curajos când înfruntă probele impuse de Spân).
✅ 2. TEXT LIRIC
Definiție:
Textul liric exprimă în mod direct trăirile, gândurile și sentimentele autorului, prin intermediul eului liric.
Trăsături:
- Eul liric exprimă sentimentele direct
- Limbaj artistic, expresiv
- Figuri de stil și imagini artistice predominante
- Versuri, ritm, rimă, măsură (uneori)
✍️ Figuri de stil – definiții + exemple
| Figură de stil | Definiție | Exemplu |
|---|---|---|
| Epitet | Determinant expresiv pentru un substantiv/adjectiv | „noapte albastră” |
| Metaforă | Comparație fără termen de comparație | „steaua gândului” |
| Personificare | Atribuirea de trăsături umane unui obiect/animal | „vântul plânge” |
| Repetiție | Repetarea unui cuvânt/vers pentru efect stilistic | „plânge, plânge iar” |
| Enumerație | Înșiruirea mai multor termeni | „munți, văi, câmpii și dealuri” |
| Comparație | Alăturare de termeni pe baza unei trăsături comune, cu „ca, precum” | „albă ca zăpada” |
Elemente de prozodie
| Element | Definiție | Exemplu |
|---|---|---|
| Vers | Un rând din poezie | „Lacul codrilor albastru” |
| Strofă | Grup de versuri | 4 versuri formând o strofă |
| Rimă | Identitate de sunete la finalul versurilor | „albastru – astru” |
| Măsură | Număr de silabe dintr-un vers | 8 silabe |
| Ritm | Repetarea regulată a accentelor | ritm trohaic, iambic |
✅ 3. TIPARE TEXTUALE
| Tipar textual | Definiție | Indicatori lingvistici | Exemplu |
|---|---|---|---|
| Narativ | Relatează o întâmplare | verbe la trecut, propoziții enunțiative | „A plecat dis-de-dimineață…” |
| Descriptiv | Prezintă trăsăturile unui obiect/personaj | adjective, enumerații | „Avea părul des, ochii mari…” |
| Dialogat | Reprezintă un schimb de replici | liniuțe de dialog | „– Ce faci? – Bine.” |
| Explicativ | Explică un fenomen sau o idee | verbe la prezent, termeni de specialitate | „Fotosinteza este procesul prin care…” |
| Argumentativ | Susține o opinie | conectori logici (pentru că, astfel, deci) | „Consider că lectura este esențială…” |
✅ EXERCIȚIUL 7A – Elemente de conținut comun între două texte
Ce înseamnă?
Elevul trebuie să identifice ce au în comun cele două texte din punctul de vedere al conținutului: te
TEORIE
| Element comun | Exemplu de răspuns |
|---|---|
|
Subiect |
Ambele texte abordează același subiect de exemplu câinele. |
| Personaj | În ambele texte apare un copil ca personaj principal. |
| Sentimente | În ambele texte este exprimată admirația față de mamă. |
ȘABLON DE RĂSPUNS
„Un element comun în cele două texte este ________, întrucât în primul text se prezintă ________, iar în al doilea text ________.”
✍️ DIFERENȚE DE LIMBAJ
| Text literar | Text nonliterar |
|---|---|
| Limbaj artistic (figurat) | Limbaj informativ/obiectiv |
| Figuri de stil | Termeni denotativi |
| Expresivitate, eul liric | Date, fapte, opinii argumentate |
| Emoțional, subiectiv | Rațional, informativ |
✅ EXERCIȚIUL 8A – Exprimarea unei emoții + text argumentativ scurt
TEORIE
Elevul trebuie:
- să identifice o emoție transmisă de un text (liric, epic , dramatic
- să scrie un text argumentativ scurt (3-5 enunțuri) prin care justifică de ce a ales acea emoție, raportându-se la conținutul textului
Emoții frecvent exprimate
- Dor
- Bucurie
- Tristețe
- Frică
- Admirație
- Melancolie
- Speranță
- Revoltă
ȘABLON DE RĂSPUNS
O emoție transmisă de autor este ________. Aceasta se regăsește în fragmentul în care ________. Prin expresii precum „_______”, autorul sugerează ________.
EXEMPLU
O emoție transmisă este dorul. Aceasta reiese din faptul că naratorul își amintește cu nostalgie de copilărie. Expresii precum „vremuri de mult apuse” sugerează o legătură afectivă profundă.
✅ EXERCIȚIUL 9A – Valori în texte literare
TEORIE
Elevul trebuie să identifice o valoare culturală prezentă în text și să o justifice prin conținutul fragmentului, apoi să o coreleze cu un alt text studiat, prezentând o secvețe justificativă.
Exemple de valori culturale:
| Valoare | Ce presupune | Exemple din texte |
|---|---|---|
| Familia | Respect, iubire, sprijin între membri | „Amintiri din copilărie” |
| Educația | Importanța învățăturii și a școlii | „Domnul Trandafir” |
| Munca | Efortul ca mijloc de evoluție | „Popa Tanda” |
| Prietenia | Ajutor reciproc, loialitate | „D-l Goe” |
| Credința | Legătura cu divinitatea, valorile morale | „Baltagul” |
| Patriotismul | Atașament față de țară și tradiții | „Scrisoarea III” |
ȘABLON DE RĂSPUNS
O valoare prezentă în text este ________, evidențiată prin faptul că ________. Un alt text care prezintă acceasi valoare este…… unde…..
✅ EXERCIȚIUL 1B – FONETICĂ
Sunetul – unitatea de bază a foneticii
| Termen | Definiție | Exemplu |
|---|---|---|
| Vocală | Sunet care se pronunță fără obstacol (a, e, i, o, u)-a, ă, î/â sunt mereu vocale. | „a” din „apa” |
| Semivocală | Sunet apropiat de vocală, dar mai slab (I u,e ) | „i” din „iarbă”, „u” din „iau” |
| Consoană | Sunet care se pronunță cu un obstacol în aparat |
Diftong, Triftong, Hiat
| Termen | Definiție | Exemplu |
|---|---|---|
| Diftong | vocală + semivocală sau invers, în aceeași silabă | „oa” în „poartă”, „ia” în „iarbă” |
| Triftong | două semivocale + o vocală în aceeași silabă | „iau”, „aripioară” |
| Hiat | două vocale în silabe diferite, fără semivocală | „poet”, |
Corespondența literă – sunet
- O literă poate nota un sunet → m – mama
- O literă poate nota două sunete → x = cs (exemplu: examen)
- Două litere pot nota un singur sunet → ch (cheie), gh (gheață)
✂️ Accentul
- Reprezintă silaba pronunțată mai intens
- Poate schimba sensul unui cuvânt: copilul (art.) vs copilul! (excl.)
✅ EXERCIȚIUL 2B – MIJLOACELE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI
1. Derivarea
Definiție: formarea de cuvinte noi prin adăugarea de prefixe sau sufixe
| Tip | Exemplu |
|---|---|
| Cu prefix | „ne” + „fericit” = „nefericit” |
| Cu sufix | „floare” + „-ărie” = „florărie” |
| Prefix + sufix | „ne” + „om” + „-esc” = „neomesc” |
2. Compunerea
Definiție: formarea unui cuvânt din două sau mai multe baze lexicale
| Tip de compunere | Exemplu |
|---|---|
| Prin alăturare | „bunăvoință” (bună + voință) |
| Prin juxtapunere | „frate-său” |
| Prin sudare | „binefacere” |
3. Schimbarea valorii gramaticale (Conversiunea)
Definiție: un cuvânt își schimbă partea de vorbire, fără să se modifice forma.
| Din → În | Exemplu |
|---|---|
| Adjectiv → Substantiv | „frumos” → „Frumosul cântă.” |
| Verb → Substantiv | „a ajuta” → „ajutorul” |
| Adjectiv → Adverb | „tare” → „cântă tare” |
✅ EXERCIȚIUL 3, 4B – Categorii semantice: Sinonime, Omonime, Paronime, Antonime
EXERCIȚIUL 5B – MORFOLOGIE
Substantiv • Adjectiv • Verb • Adverb • Pronume
✅ 1. SUBSTANTIVUL
Definiție: parte de vorbire flexibilă care denumește ființe, lucruri, fenomene, sentimente etc.
Clasificare:
- După formă: simplu (copil), compus (bunăstare)
- După gen: masculin (băiat), feminin (floare), neutru tablou)
- După număr: singular / plural
- După articulare: hotărât (băiatul), nehotărât (un băiat)
- După caz: nominativ, acuzativ, genitiv, dativ, vocativ
✅ 2. ADJECTIVUL
Definiție: parte de vorbire flexibilă care determină un substantiv, exprimând o însușire a acestuia.
Întrebări specifice: Care? Cum este?
Clasificare:
- După formă: simplu (mare), compus (verde-închis)
- După sens: propriu-zis (roșu), de proveniență participială (iubitor), pronominal (însuși)
- Grade de comparație: pozitiv (frumos), comparativ (mai frumos), superlativ (cel mai frumos)
Acord: în gen, număr și caz cu substantivul determinat
✅ 3. VERBUL
Definiție: parte de vorbire flexibilă care exprimă o acțiune, o stare sau o existență.
Întrebări specifice: Ce face? Ce se întâmplă?
Clasificare:
- După sens: predicativ (scrie), auxiliar (a fi, a avea), copulativ (a fi, a deveni)
- După mod: indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ
- Forme verbale nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin
- După timp prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitor, viitor anterior
- Construcții: activă, pasivă, reflexivă
- După conjugare: 4 conjugări (ex: I – a lucra, II – a vedea, III – a merge, IV – a dormi)
Exemplu de analiză: „scriam”
→ verb predicativ, mod indicativ, timpul imperfect, persoana I, singular
✅ 4. ADVERBUL
Definiție: parte de vorbire invariabilă care determină un verb, un adjectiv sau un alt adverb, exprimând o circumstanță.
Întrebări specifice: Cum? Unde? Când? De ce? În ce scop?
Clasificare:
- De mod: frumos, repede, încet
- De timp: ieri, acum, adesea
- De loc: aici, acolo, sus
Grad de comparație: ca și la adjectiv → repede, mai repede, cel mai repede
Exemplu de analiză: „acum”
→ adverb de timp
✅ 5. PRONUMELE
Definiție: parte de vorbire flexibilă care înlocuiește un substantiv și își asumă funcțiile acestuia.
Întrebări specifice: Cine? Ce? Al cui?
Clasificare:
- Personal: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei
- De întărire: însumi, însăși
- relativ: cine, ce, care
- De întărire: însăși
- reflexiv: sine, pe sine,
- posesiv: al meu, al tău, al nostru
- Demonstrativ: acesta, aceea
- de politețe: dumneavoastră
-
nehotărât: cineva
-
negativ: nimeni
XERCIȚIUL 6B – FUNCȚII SINTACTICE
✅ Ce trebuie să știi?
FUNCȚII SINTACTICE PRINCIPALE
1. Subiectul (S)
Ce exprimă? – cine face acțiunea, despre cine se spune ceva
Întrebări: Cine? Ce?
Poate fi exprimat prin: substantiv, pronume, numeral, verb la infinitiv
Exemplu: Maria citește o carte. → „Maria” = subiect
2. Atributul (Atr.)
Ce exprimă? – o însușire a unui substantiv
Întrebări: Al cui? Care? Ce fel de?
Determină: un substantiv, un pronume, un numeral
Exemplu: Cartea mea este pe masă. → „mea” = atribut pronominal
3. Numele predicativ (NP)
Ce exprimă? – o însușire, o stare, o calitate a subiectului
Apare cu un verb copulativ (a fi, a deveni, a părea etc.)
Exemplu: Ana este fericită. → „fericită” = nume predicativ
4. Complementul direct (CD)
Ce exprimă? – obiectul direct al acțiunii
Întrebări: Pe cine? Ce?
Determină: un verb tranzitiv
Exemplu: Citesc cartea. → „cartea” = complement direct
5. Complementul indirect (CI)
Ce exprimă? – un termen legat indirect de acțiune
Întrebări: Cui?
Verbe: a da, a spune, a răspunde etc.
Exemplu: I-am dat fratelui meu un cadou. → „fratelui” = complement indirect
6. Circumstanțial de loc (C. loc.)
Întrebări: Unde? De unde? Încotro?
Exemplu: Merge la școală. → „la școală” = complement de loc
7. Circumstantial de timp (C. timp)
Întrebări: Când? De când? Până când?
Exemplu: Pleacă mâine. → „mâine” = complement de timp
8. de mod (C. mod)
Întrebări: Cum? În ce mod?
Exemplu: Vorbește frumos. → „frumos” = complement de mod
9. Complementul de scop (C. scop)
Întrebări: În ce scop? Cu ce scop?
Exemplu: Învață pentru examen. → „pentru examen” = complement de scop
EXERCIȚIUL 7 – PROPOZIȚII SUBORDONATE
✅ CE TREBUIE SĂ ȘTII?
- Propoziția subordonată depinde de o altă propoziție și are o funcție sintactică în cadrul acesteia.
- Trebuie să identifici felul subordonatei (atributivă, completivă directă etc.).
PRINCIPALELE TIPURI DE SUBORDONATE
Subordonata atributivă
Determină un substantiv sau un substitut al acestuia
Întrebări: Care? Ce fel de? Al cui?
Exemplu: Cartea pe care o citești este interesantă.
→ Care carte? → pe care o citești → subordonată atributivă
. Subordonata completivă directă
Ține locul complementului direct
Întrebări: Ce? Pe cine?
Exemplu: Știu că ai învățat.
→ Ce știu? → că ai învățat → completivă directă
Subordonata completivă prepozițională
Ține locul complementului prepozițional
Întrebări: la cine, la ce, despre cine, despre ce etc
Exemplu: Se gândește la ce va spune.
→ La ce se gândește? → la ce va spune → completivă prepozitională
Subordonata circumstanțială de loc
Întrebări: Unde? De unde? Încotro?
Exemplu: Mergem unde vrei tu.
→ Mergem unde? → unde vrei tu → subordonată de loc
Subordonata circumstanțială de timp
Întrebări: Când? De când? Până când?
Exemplu: Te sun când ajung acasă.
→ Când te sun? → când ajung acasă → subordonată de timp
Subordonata circumstanțială de mod
Întrebări: Cum? În ce fel?
Exemplu: Vorbește cum a învățat.
→ Cum vorbește? → cum a învățat → subordonată de mod
Subordonata circumstanțială de scop
Întrebări: Cu ce scop? În ce scop?
Exemplu: Învață ca să ia nota 10.
→ În ce scop învață? → ca să ia nota 10 → subordonată de scop
Subordonata circumstanțială de cauză
Întrebări: Din ce cauză? De ce?
Exemplu: A lipsit pentru că era bolnav.
→ De ce a lipsit? → pentru că era bolnav → subordonată de cauză
- Exercițiul 8 presupune identificarea și corectarea greșelilor de scriere corectă a cuvintelor (ortografie) și folosirea corectă a semnelor de punctuație.
- În fiecare an, apar aceleași tipuri de greșeli frecvente – iar unele pot fi evitate ușor cu câteva reguli simple.
GREȘELI DE ORTOGRAFIE (scriere corectă)
| ❌ Greșeală frecventă | ✅ Corect | |
|---|---|---|
|
vroiam |
voiam | |
|
Mai optim |
optim | |
|
Nu du! |
Nu duce! | |
|
Eu iubi |
Eu iubii | |
|
Voi fii |
Voi fii | |
|
Se râde |
râde | |
| fi cuminte! | fii cuminte! | |
| copii frumoși | copii = plural corect | |
|
Am decat |
Am doar | |
| nam văzut | n-am văzut |
