Pregatire Evaluare Natională 2025-Simulare Calarasi

 

SUBIECTUL I ______ (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.
Textul 1
SCENA VII
ACEIAȘI, FATA BLONDĂ
Un moment de tăcere. Ștefănescu lucrează în boxă, Pompilian, care pare a fi găsit un „subiect”,
scrie, iar Voicu dormitează. Intră o fată tânără, blondă, douăzeci de ani, îmbrăcată cam bătător la
ochi, dar nu dezagreabil, și nici mahalagește.
FATA BLONDĂ: Bună ziua! (Nu-i răspunde nimeni, nu o vede nimeni. Se apropie de masa lui
Pompilian.) Vreau să vorbesc cu domnul director. […] Vreau să fac o reclamație într-o chestiune
din jurnalul de azi.
POMPILIAN (mai puțin interesat): De ce nu spui, domnișoară? (Arată cu degetul spre
boxă.) Domnul de acolo.
FATA BLONDĂ: E director?
POMPILIAN: Mai mare. Secretar de redacție!
FATA BLONDĂ (se îndreaptă în direcția indicată, deschide ușa boxei, intră): Bună ziua!
(Ștefănescu continuă să lucreze fără să ridice capul.)
[…]
FATA BLONDĂ (care între timp aștepta, lângă ușa boxei, crezând că în cele din urmă Ștefănescu
o va vedea, încearcă din nou să se semnaleze.) Bună ziua.
ȘTEFANESCU (fără să ridice privirea și continuând să lucreze): Da.
FATA BLONDĂ: Numele meu este Gaby Brăulescu.
ȘTEFĂNESCU (același joc): Da.
GABY (decisă „să-i dea drumul”): Domnule secretar!
ȘTEFANESCU: Da.
GABY: Da, da, dar dacă nu vă uitați la mine, eu nu pot să vorbesc.
ȘTEFĂNESCU: Despre ce e vorba, (ridică capul și în sfârșit o privește) domnișoară?
GABY: Despre asta. (Îi întinde ziarul, arătându-i în același timp un articol de pe ultima pagină.)
ȘTEFĂNESCU (citind): „Cronica dramatică. Teatrul de vară. «Ia-o mai încet», revistă în două acte
și-un prolog.”
GABY: Am jucat și eu în piesa asta.
ȘTEFĂNESCU: Aha! Artistă.
GABY: Artistă, dar ce folos. Nu spune o vorbă de mine în toată cronica. Nici nu mă pomenește.
ȘTEFĂNESCU: Nu se poate!
GABY: De toate spune câte ceva. De toate. Numai de mine nu.
ȘTEFĂNESCU: Imposibil!
GABY (aproape plângând): Mă persecută. Totdeauna m-a persecutat. Și data trecută. Are ceva
contra mea.
ȘTEFĂNESCU: Ți se pare dumitale.
GABY: Mi se pare? Citiți și dumneavoastră. (Parcurge cronica și citește, de ici, de colo, câte o
frântură de frază:) „O apariție încântătoare, domnișoara Grigoriu… Admirabilă, domnișoara Yvette
Stancu… Domnișoara Gigi Vasiliad a cântat tangoul Ai să mă uiți într-un ritm languros…
Domnișoarele Cilibiu, Ștefănescu și Walter, în notă… Domnișoara Georgina Mălin e-un element
care promite.” Vedeți? Pe toate, pe toate. Numai pe mine nu. Să spună și despre mine ceva. Nu
zic mare lucru, dar măcar că am fost bine, sau că sunt în notă, sau că promit.
ȘTEFĂNESCU: Dar promiți?
GABY: Promit. Sigur că promit. Eu de asta am venit, domnule secretar. Să scrie și despre mine.
Nu plec de aici până nu scrie.
ȘTEFĂNESCU: Ba de plecat o să pleci, că eu am de lucru.
GABY (dezolare): Care va să zică, n-am făcut nimic.
ȘTEFĂNESCU: Ba da. O să scrie și despre dumneata.
GABY: Când?
ȘTEFĂNESCU: Cu primă ocazie.
GABY: Mâine.
ȘTEFĂNESCU: Poate și mâine.
GABY: Și dacă tot scrie, să scrie și el două-trei rânduri mai mult, că nu-i cade mâna.
ȘTEFĂNESCU: Asta așa e.
GABY: Vă mulțumesc, domnule secretar. La revedere.
ȘTEFĂNESCU (cufundat din nou în hârtiile lui): La revedere.
GABY (dă să plece, dar se oprește în prag): Domnule secretar!
ȘTEFĂNESCU: Da.
GABY: Îmi puneți și fotografia?
ȘTEFĂNESCU: Ce fotografie?
GABY: Fotografia mea. Uite, o am aici. (Caută în poșetă și scoate o fotografie.) O puneți?
STEFĂNESCU: O punem.
GABY: S-o las?
STEFĂNESCU: Las-o.
GABY (după ce a lăsat fotografia pe masă): Ce-o să fie la teatru când or vedea-o! Îngălbenesc
toate. (Iese din boxă.)
VOICU (care de la un timp s-a deșteptat din toropeală și a privit cu oarecare curiozitate scena din
boxă, urmărind de la masa lui convorbirea de mai sus, o interpelează pe fată, care se îndreaptă
spre ieșire): Domnișoară!
GABY: Poftim?!
VOICU (se ridică; vine spre ea): Dumneata o să faci carieră.
GABY: De unde știi?
VOICU: Presimt. Dumneata ai talent. Un anumit fel de talent.
GABY: M-ai văzut la teatru?
VOICU: Nu, dar te-am văzut aici. Ai fost foarte bine.
GABY: Vorbiți serios?
VOICU: Foarte. Vezi dumneata… (O ia de braț și pornesc împreună spre ieșire. Îi spune ceva cu
voce scăzută — nu se aude bine ce. Fata izbucnește în râs.)

POMPILIAN (s-a oprit din scris și îi vede plecând): Ei, domnu’! Încotro?
VOICU: Mergem să ne plimbăm.
POMPILIAN: Și eu ce fac?
VOICU: Scrii! (Iese împreună cu Gaby prin stânga.)
Mihail Sebastian, Ultima oră

Textul 2
Cine a inventat ziarul şi evoluţia lui în timp
NU se ştie cu certitudine cine a inventat ziarul. S-a născut şi a apărut „natural” ca o evoluţie
logică a sistemelor de comunicare, care fuseseră utilizate până la data apariţiei primelor ziare.
Să vedem când şi unde a fost inventat primul ziar. Ziarul a fost înţeles ca o înregistrare de
evenimente, sau evenimente din viaţa unei persoane (jurnal personal), sau o înregistrare a
incidentelor şi a ştirilor (jurnal de bord).
Exemple: jurnalul scris de Cristofor Columb, la prima sa călătorie în America; unul dintre
cele mai reprezentative şi vechi este „Journal d’un bourgeois de Paris” (Jurnalul unui burghez
parizian), un jurnal ţinut de un parizian între 1405-1431 şi continuat apoi de altul până în 1449.
Primele ziare de actualitate scrise au evoluat către o formă mai practică, clasificând
evenimentele pe teme şi rubrici. Din această formă îmbunătăţită de prezentare ia naştere conceptul
de ZIAR în sensul său modern, pe suport de hârtie, care conţine informaţii şi date, înlocuind
termenul de „gazetă”. Din secolul al XVII-lea, jurnalismul începe să se maturizeze odată cu
dezvoltarea diferitelor domenii: politic, informativ, cultural şi monden. […]
Se consideră că primul ziar sau prima publicaţie jurnalistică tipărită a apărut la Viena în
1529. Era o foaie de ştiri (numită „miercuri”) în care cetăţenii erau rugaţi să-i înfrunte pe turcii ce
ajunseseră la porţile oraşului imperial. […]
Începutul presei în România
În 1790 apare la Iaşi, în limba franceză, „Couriere de Moldavie”, care este primul ziar tipărit
pe teritoriul ţării noastre.
Anul 1829 reprezintă începutul presei româneşti, când pe 8 aprilie apare „Curierul
Românesc” al lui Ion Heliade Rădulescu – prima gazetă românească cu periodicitate constantă şi
apariţie îndelungată. […]
Tot în 1829 apare gazeta politico-culturală „Albina Românească” a lui Gheorghe Asachi, ca
publicaţie bi-săptămânală, […] iar în 1839 Gheorghe Bariţiu a tipărit „Gazeta de Transilvania”. […]
Creşterea, apogeul şi căderea lentă a ziarului
O mulţime de materiale foarte diverse încep să fie publicate în ziare ce includ: literatură,
teatru, prognoze meteo, recenzii de artă, arhitectură, necrolog, anunţuri de absolvire, articole de
divertisment (horoscoape, cuvinte încrucişate, benzi desenate), programe radio şi TV, servicii de
reclame şi cumpărări de bunuri. Independenţa editorială a unui ziar este supusă întotdeauna
intereselor unor proprietari, agenţi de publicitate sau guvern. Există unele ziare cu o mare
independenţă editorială, o calitate jurnalistică ridicată şi un tiraj mare care sunt considerate „ziare
record”.
Studii recente arată schimbări în aspectul şi designul ziarelor tipărite de la începutul anilor
1990: a existat o „împingere spre vizualizare” cu mai multe imagini (color), mai multe imagini
individuale (fără text asociat mai mare) şi titluri mai scurte. În plus, există articole mai lungi şi, în
acelaşi timp, mai segmentate, mai multe opţiuni de introducere a citirii, cum ar fi semne cu vârfuri,
subtitluri, casete, grafice etc., precum şi poveşti de prospect plasate mai central. […]
Spre începutul anilor 2010, creşterea rapidă a alternativelor gratuite pe web a dus la o
scădere a reclamei şi a circulaţiei, astfel că ziarele au fost nevoite să reducă operaţiunile pentru a
micşora pierderile. […] Scăderea veniturilor din publicitate a afectat atât presa scrisă, cât şi pe cea
online, precum şi toate celelalte mass-media. […]
Ziarul va rămâne, cu toate problemele apărute, unul dintre cele mai importante mijloace de
comunicare din lume, deoarece este mai uşor accesibil; pe lângă progresele tehnologice este
posibil să fii informat cu versiuni virtuale ale ziarelor de pe orice mobil, tabletă sau computer.
Simona Milea, Cum a apărut ziarul

A.
1. Completează spaţiile libere cu informaţiile din textul 2. 2 puncte

Primul ziar tipărit pe teritoriul ţării noastre a apărut în anul _________, la __________.

2. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
Articolul la care se referă Gaby se află
a. într-o reclamaţie.
b. pe prima pagină.
c. pe ultima pagină.
d. în cronica dramatică. 2 puncte

3. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Începutul presei româneşti este reprezentat de apariţia publicaţiei
a. Couriere de Moldavie.
b. Curierul Românesc.
c. Albina Românească.
d. Gazeta de Transilvania. 2 puncte

 

4. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Începutul anilor 2010 a adus
a. mai multe imagini individuale.
b. articole mai lungi.
c. scăderea reclamei.
d. progrese tehnologice. 2 puncte

 

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă aceste este adevărat sau fals,
bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Ştefănescu este secretar de redacţie.
Gaby Brăulescu este jurnalistă.
Voicu pleacă la teatru cu Gaby.

Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
Termenul „gazetă” este înlocuit de „ziar”.
Independenţa editorială a unui ziar este supusă uneori intereselor
unor proprietari.
Un avantaj al ziarului este accesibilitatea.

6. Precizează, în unu-trei enunțuri, un rol al indicațiilor autorului din fragmentul următor și
ilustrează-ți răspunsul cu o secvență relevantă.:
“GABY: Vă mulțumesc, domnule secretar. La revedere.
ȘTEFĂNESCU (cufundat din nou în hârtiile lui): La revedere.
GABY (dă să plece, dar se oprește în prag): Domnule secretar!” 6 puncte

_____________________________________________________
7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date,
valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că este important să-ţi fie public apreciată munca? Justifică-ți răspunsul, în 50 – 100 de
cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte

9. Asociază fragmentul din „Ultima oră” de Mihail Sebastian cu un text literar studiat la clasă sau
citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/ culturală
comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

B.
1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Conţin hiat toate cuvintele din seria:

a. subiect, douăzeci, dezagreabil.
b. subiect, reclamaţie, chestiune.
c. ziua, reclamaţie, ziarul.
d. chestiune, redacţie, ziarul.

2. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Cuvintele subliniate în secvenţa “Intră o fată tânără, blondă, douăzeci (1) de ani, îmbrăcată
(2) cam bătător la ochi, dar nu dezagreabil, și nici mahalagește.” s-au format prin:

a. compunere (1), derivare (2).
b. compunere (1), conversiune (2).
c. derivare (1), conversiune (2).
d. derivare (1), compunere (2).

3. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Formele corecte de plural pentru sensul din text al cuvintelor subliniate în secvenţele
“Domnişoara Georgina Mălin e-un element care promite.” şi “ia naştere conceptul de ZIAR în sensul
său modern, pe suport de hârtie” sunt în seria:

a. elemente, suporturi.
b. elemenţi, suporţi.
c. elemente, suporţi.
d. elemenţi, suporturi.

4. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Apare câte o construcţie incidentă în secvenţele din seria:

a. “Artistă, dar ce folos.”, “În 1790 apare la Iaşi, în limba franceză, Couriere de Moldavie”.
b. “Numele meu este Gaby Brăulescu.”, “evenimente din viaţa unei persoane (jurnal
personal)”.
c. “De ce nu spui, domnişoară?”, “Era o foaie de ştiri (numită “miercuri”).
d. “ŞTEFĂNESCU (acelaşi joc): Da.”, “Din secolul al XVII-lea, jurnalismul începe să se
maturizeze”.

5. Rescrie enunțul următor, transformând construcţia activă în construcţie pasivă: „Scăderea
veniturilor din publicitate a afectat atât presa scrisă, cât şi pe cea online, precum şi toate celelalte
mass-media.”. 6 puncte
_
6. Alcătuieşte o propoziţie negativă în care substantivul “cronică” să fie nume predicativ (1) şi o
propoziţie interogativă în care substantivul “secretar” să fie complement de agent (2). 6 puncte

7. Transcrie propoziţiile din fraza următoare, precizând felul acestora, tipul raportului sintactic dintre
ele şi mijlocul de realizare a acestuia: “Se consideră că primul ziar sau prima publicaţie jurnalistică
tipărită a apărut la Viena în 1529.”. 6 puncte

8. Rescrie textul următor, corectând greşelile de orice natură. 6 puncte
Ministerul Educației

Concomitent cu transformările sociale şi culturale care a tranversat ultimele două secole,
observatori ce-i mai atenţi a fenomenului au început să remarce greutatea pe care o deţineau
publicul în definirea popularităţii unei persoane.

SUBIECTUL al II-lea (20 de puncte)
Redactează o scrisoare, de minimum 150 de cuvinte, adresată prietenului tău, Mihai, în care
să-l încurajezi în urma unei întâmplări nefericite prin care a trecut.
Este necesar să folosești o secvență narativă și una descriptivă, de minimum 30 de cuvinte fiecare.
Te numeşti Gabriel/ Gabriela. Data redactării scrisorii este 20 decembrie 2024. Localitatea
este Bucureşti.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului
– 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea
exprimării ideilor – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea normelor
de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct).
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150
de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
_____________________________

 

SUBIECTUL I – A. (70 p)

5. Adevărat / Fals (6 p)

6. Rolul notațiilor autorului (6 p)

Indicațiile scenice au rolul de a descrie poziția corporală a personajelor  ajutând cititorul  să își imagineze ezitarea personajului Gaby (cufundat din nou în hârtiile lui) … 

7. Element comun celor două texte (min. 30 cuv., 6 p)

Un element de continut omun este conturat de importanța presei scrise. În textul dramatic, Gaby dorește vizibilitate în cronica ziarului. În textul informativ se urmărește evoluția ziarului ca instrument de transmitere a informației către public.

8. Este importantă aprecierea publică? (50–100 cuv., 6 p)

Da; recunoașterea publică poate valida efortul și muncă depusă. Pentru Gaby, simpla mențiune în ziar devine „victorie”, demonstrând că laudele din cronica îi pot deschide noi oportunități artistice. La fel, în viața reală, feedback-ul public  motivează imbunătățirea performanțelor și conferă credibilitate rezultatelor

9. Asociere literară (50–100 cuv., 6 p)

O valoare regăsită în text o reprezintăperseverența. Un alt text care  corelează fragmentul din Ultima oră de Mihail Sebastian îl reprezintă opera „Vizită…” de I.L. Caragiale. Gaby insistă până obține promisiunea publicării fotografiei, iar mama din schiță bate la mai multe uși pentru a-și înscrie copilul la școală. Ambele personaje cred că, prin tenacitate, pot depăși bariere sociale și pot atinge succesul.

---

SUBIECTUL I – B. (20 p)