Ne ocupăm astăzi de alte confuzii scrise înfăptuite în mod frecvente de către scriitori de limba română, greșeli regăsite adesea în spațiul online.
Ia/i-a-O confuzie care nu ar trebui să existe, deoarece rațiunea de a scrie i-a este simplă. I este pronume, iar cratima marchează existența unei alte părți de vorbire. De exemplu, în contextul: I-a spus să vină. Lui i-a spus. I este pronume, iar a este componenta verbului la perfectul compus.
Ia- în primul rând dacă conjugăm la prezent verbul a lua, la persoana a iii-a singural observăm forma de ia. Scriem legat când este verb: El ia un caiet de pe bancă.
De asemenea ia poate fi și interjecție: Ia să văd ce știi!
Mi-a/mia- Se aplică acceași rațiune ca la ia/i-a. Mi-a se scrie când mi este pronume ( mie, mi) și urmează un verb la perfect compus: Mi-a spus să mergem la el.
Mia- se scrie legat când este nume Mia, de la Mihaela, de asemea când este numeral: Dă-mi inapoi mia de lei. Desigur cu accent pe a mia, puiuțul de oaie.
I-au/iau. Desigur tot verbul a lua:
Eu iau 3 pâini.
I-au zis să vină la școală (ei)