Nichita Stănescu este unul dintre cei mai importanți reprezentanți din perioada posteblică.
Acesta se remarcă prin concretizarea abstractului și dematerializarea concretului.
Încadrare în curent literar
. Curentul literar în care opera Leoaică tânără iuubirea se încadrează este Neomodernismul.
Două trăsături regăsite în operă.
Printre cele mai pregnante trăsături ale neomodernismului se remarcă, materializarea abstractului și reintrepretarea miturilor.
O primă trăsătură neomodernă regăsită în opera lirică stănesciană este reprezentată de materializarea abstractului. Eul poetic asociază iubirea, un sentiment abstract, cu o leoaică, în acest fel oferindu-i sentimentului afectiv o formă materială.
O altă trăsătură este conturată de reinterpretarea miturilor. Poetul prezintă nașterea sentimentului de iubire. Acesta răstoarnă sensul primordial, întrucât iubirea este asociată cu violența, viclenia.
Poezia Leoaică tânăra, iubirea este inclusă în volumul O viziune a sentimentelor, care apare în anul 1964. Ea poate fi citită în două chei: fie ca artă poetică, fie ca poezie cu caracter erotic.
Tema, două secvențe reprezentative
Tema poeziei
Tema poeziei este reprezentată de momentul întâlnirii cu sentimentul de iubire, prezentând algoritmic efectele acesteia. Totodată, privită prin filtru de artă poetică, textul liric expune cadrul de revelație.
O secvență reprezentativă pentru tema operei o reprezintă debutul operei. Acesta este unul confesiv, în care eul liric prezintă iubirea precum o leoaică. Aceasta va reprezenta materializarea erosului, dându-i un caracter violent și subit. Subiectivitatea primei secvențe va fi dictată de utilizarea mărcilor subiectivității (în cazul de față, a pronumelor personale, „mi”, respectiv „m-”.
O altă secvență pentru temă o conturează a asemănarea iubirii cu o cosmogonie internă. Eul liric este renăscut prin intermediul sentimentului afectiv „deodată-n jurul meu, natura
se făcu un cerc”. Iubirea este capabilă să modifice percepții. Prin utilizarea sintagmei „curcubeu tăiat în două”, eul liric relifează iubirea ca pe un sentiment rar. Cadrul în care iubirea se desfășoară este unul specific liricii romantice „tocmai lângă ciocârlii”.
Două elemente de compoziție
Din punct de vedere prozodic, poezia este scrisă în stil neomodern; această calitate este observabilă după prezența câtorva tehnici specifice: ingambamentut, rima imperfectă, măsura variată.
La nivel de artă poetică, opera lirică prezintă întâlnirea dintre eul liric și muză; astfel leoaica devine imaginea insipirației care apare brusc. Ea stăpânește întreaga ființă a eului liric și prin ea el devine un mic demiurg, fiind capabil să dea naștere unor alte universuri. Dar, ca orice lucru supus convențiilor terestre, ea va dispărea.Titlul operei de față, element paratextual, anticipează conținutul discursului liric. Leoaica reprezintă o metaforă a perspectivii auctoriale asupra iubirii.
Per ansamblu, poezia, prezintă un aspect mitic, acela de geneză a sentimentului iubirii. Eul liric prezintă modul în care iubirea se naște și cum evoluează ea, impactând viețile ființelor umane.