Textul liric:
Cerința numărul 6 apelează la anumite noțiuni despre textele literare. Este prima cerință din cele
cercetate până acum, unde elevul trebuie să cunoască anumite noțiuni teoretice. Haideți, împreună să vedem cam care ar putea în măsură de 98% să fie cerințele în cadrul unui text liric.
Textul liric este acel tip de text care implică prezența unei voci lirice ( mai intâlnim și termenul de eul liric) care își exprimă propriile sentimentele în mod direct prin intermediul mijloacelor subiectivității.
Textul liric este alcătuit din elemente de prozodie precum: rimă, ritm, măsură. Desigur, cazurile
sunt mai rare la gimnaziu, dar putem să regăsim un text liric fără elementele rigide de prozodie, fără rimă, măsură, ritm. În acel caz, punem accentul pe identificarea figurilor de stil. În textul liric, poetul creează o atmosferă specifică prin intermediul figurilor de stil.
O primă cerință pe care o putem regăsi în cadrul textul liric este aceea de a identifica două figuri
de stil. Să ne amintim principalele figuri de stil:
Comparatia, contine cuvantul ca, precum, cum, asa cum:
Frumoasă ca o stea. Comparația are rolul de a scoate în evidență anumite trăsături. În acest
exemplu observăm evidența frumuseții iubitei.
Epitetul are menirea de a accentua un anumit sentiment transmit de eul liric. El este alcatuit de
obicei dintr-un substantiv si adjectiv, mana rece, sau verb + o alta parte.de vorbire, sosirea
vantului.
Personificare-Presupune calitatea unui obiect de a prelua stari, sentimente umane, copac vesel,
cerul plange, dealul danseaza.
Metafora presupune un transfer de sens, o comparație fără ca. Un exemplu concret îl reprezintă
sintagma regina nopții. Această sintagmă reprezintă un trasfer de sens pentru lună. Ea este
considerată regina nopții, deoarece este strălucitoare și are rol de protector a cuplurilor.
Voi prezenta câteva versuri și voi identifica figuri de stil:
Apus.
Duminică. Nu-i nimeni pe alee,
Şi-n împietrita pace vesperală,
Străvechiul parc îmi pare-o catedrală,
Altarul ei, un strat de orhidee.
Muiat în blânda florilor sfială,
Jos, soarele s-a mai oprit să steie,
Cele din urmă roşii curcubeie
Se frâng pe-o albă cruce sepulcrală.
Apune-apoi.. Lin, una câte una,
Vin umbrele peste copaci să cadă,
Pân’ ce, târziu, din lac răsare luna.
Lumina-i rece scaldă palmierii,
Când noi, ca doi eroi dintr-o baladă,
Sorbim imensul cântec al tăcerii..
O primă figură de stil este blânda florilor sfială, care reprezintă o personificare.
pace vesperală reprezintă un epitet- substantiv+adjectiv
Când noi, ca doi eroi -comparație
O altă cerință pentru textul liric o poate reprezenta identificare rimei. Să ne amintim:
Rima împerecheată- rimează a cu b, adică 1 cu 2, 3 cu 4 când avem o poezie din 4 versuri.
Rimă încrucișată- rimează 1 cu 3, 2 cu 4
Rimă îmbrățișată- rimează 1 cu 4, 2 cu 3
Rimă de tip monorimă- un singur tip de rimă, rimează toate între ele.
Raportându-ne la poezia de sus, ne uităm în prima strofă . Observăm că rimează alee cu orhidee,
vesperală cu catedrălă, adică 1 cu 4, 2 cu 3, rima este îmbrățișată, aceeași rimă o regăsim și în
strofa doi.
Ritm și măsură- această cerință presupune identificarea ritmului, care se referă la accentul
cuvintelor.
Ritmul trohaic presupune accentul pe prima silabă: masă, carte.
Ritmul iambic presupune accentul pe a doua silabă: mălai
Măsura se referă la numărul de silabe dintr-un vers. Măsura poate varia, sau poate fi fixă. Pentru a
identifica măsura, numărăm câte silabe are versul respectiv
.
O altă cerință pentru textul liric poate fi accea de a identifica două trăsături ale textului : O primă
trăsătură regăsită în toate textele lirice o reprezintă prezența mijloacelor expresive (imagini,
figuri de stil)/. O altă trăsătură este prezența vocii lirice. Acest fapt poate fi demonstrat prin
prezența verbelor la persoana 1. În textul nostru, remarcă sintagma Când noi, ca doi eroi dintro baladă.
Mai multe lecții se găsesc în ghidul pentru Evaluare Națională: