6. Transcrie două figuri de stil din fragmentul următor, precizând felul acestora: „De prin nu ştiu ce nebănuită însufleţire care-i spărsese cumpătarea uscată, înviase înaintea ochilor noştri nesfârşite şosele cu piatră albă, apeducte cu picioarele arcuite, cetăţi cu ziduri cenuşii, amfiteatre spaţioase şi băi cu bazine de marmură, mine de aur şi saline în care robii războiului ciocăneau sub bolţi de sare translucidă…”
ziduri cenușii-epitet
băi cu bazine de marmură, mine de aur şi saline
7.Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, o temă comună celor două texte date, valorificând câte un element de
conținut.
O temă comună identificată în cele două texte este reprezentată de portretul unui profesor, relația dascăl-învățăcel. În textul literar redactat de scriitorul Cezar Petrescu este expusă figura profesorului de istorie Preda. Acesta era autoritar și uneori plictisitor. Profesorul are totuși puterea de a îi capta pe elevi cu o lecție despre epoca daco-romană. În textul 2 de tip memorialistic, autorul retrăiește momentul întâlnirii cu profesorul său de matematică. Acesta era înzestrat cu tact pedagogic și le insuflă tinerilor apetența pentru adevărul expus prin matematică.
8. Crezi că dialogul deschis cu profesorii îi apropie sau îi îndepărtează pe elevi de înțelegerea lecțiilor
predate? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2
În lumea actuală dialogul este o formă care conferă posibilitatea dezvoltării societății. Un dascăl care discută deschis cu tinerii îi apropie deoarece elevul va avea încredere în profesor și nu va avea teama de a pune întrebări. În fragmentul 2, profesorul de matematică este apropiat de elevi utilizând porecle pentru a comunica. De asemenea el le ține prelegeri din suflet despre adevărurile expuse prin matematică.