Epitetul o figură de stil care uneori pune probleme în identificare. Haideți să lămurim ce este cu acest procedeu stilistic odată pentru totdeauna.
Din punct de vedere etimologic termenul provine din greacă din cuvântul epitheton care înseamnă adăugat. Practic adăugăm un anumit calificativ unui substantiv sau verb. Mai exact un substantiv sau un verb primește un adjectiv respectiv adverb de cele mai multe ori. Să lămurim ceva, dragi amici! Nu orice substantiv care este determinat de un adjectiv este un epitet. Dacă zic beau apă rece, apă rece nu este epitet! de ce? Așa cum afirmă marele critic literar Tudor Vianu un epitet trebuie să pună o anumită acțiune sau un lucru într-o lumină nouă, sugerează imagini vizuale, auditive, olfactive care incită cititorul.
După cum afirmam apă rece nu este un epitet deoarece marchează ceva banal, dar cum spunea Eminescu, apa sună somnoroasă, este un epitet deoarece expune un aspect neobișnuit care antrenează fantezia cititorului.
Să mai detaliem puțin modul în care indentificăm epitetul. Un substantiv poate fi determinat de un adjectiv, verbe la gerunziu, substantive cu prepoziție, substantive în genitiv. Un verb poate fi determinat de adverbe, locuțiuni adverbiale, substantive cu prepoziție.
Fară a expune o teorie foarte amplă, voi încerca să împărtășesc cu voi aspecte utile. Haideți să facem o scurtă clasificare a epitetelor, după valoarea stilistică.
Epitet cromatic- nu e mare filosofie, descrie o înjușire prin intermediul unei culori, câmpul argintiu, de pildă.
Epitet personificator- apă somnoroasă.
Epitet metaforic- păr de aur.
Epitet în inversiune- veche casă
Epitet oximoronic- marmură caldă-(oximoronul presupune un contrast ilogic)
Epitet sintestezic: Primavară…/O pictură cu vibrări de violet
Epitet moral: surâsu-i blând
Epitet ornant– lună măreață ( de mare generalitate)
Mai jos v-am pregătit și un mic test de tip quiz pentru a vă verifica cele acumulate